Emisiune TVR Internațional. Despre pariul cu agricultura, la “România dus-întors”

Ediţia de joi 20 martie a emisiunii “România dus-întors” abordează agricultura şi perspectivele acestui sector în următorii 7 ani. De la ora 22.00, la TVR Internațional, Gabriela Dumbravă abordează tema schimbărilor din agricultură și ne arată cât de viabilă este investiția în acest sector. Invitații din studio: Romulus Cristea - jurnalist revista Agrointel; Daniel Botănoiu - secretar de stat în Ministerul Agriculturii; Marcel Cucu - vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Brăila

 

* Emisiunea poate fi urmărită și pe TVR+, pe tabletă sau mobil. Peste jumătate dintre cetăţenii Uniunii Europene consideră că agricultura este foarte importantă pentru viitor. Aşa arată un sondaj publicat de Comisia Europeană şi efectuat cu ocazia modificărilor aduse Politicii Agricole Comune adoptate de Parlamentul European la sfârşitul anului trecut.

Noile prevederi pentru perioada 2014-2020 pun accent major pe protecţia mediului, pe sprijinirea tinerilor şi micilor fermieri cumva în detrimentul celor mari pentru care ajutoarele vor fi plafonate. Autorităţile de la Bucureşti pregătesc în această perioadă Planul Naţional pentru Dezvoltare Rurală care trebuie să se racordeze la politica europeană, dar trebuie să ţină cont şi de realităţile româneşti.

Comitetul Central 1989

O imagine din sediul Comitetului Central (CC-UTC), Bucureşti, strada Oneşti. O fotografie realizată de Ion Laurenţiu, în luna decembrie 1989.

In imagine, in centru, pe rândul doi - Romulus Cristea. Mai sunt în fotografie: George Grosu, Ioan Toma, Cristi Crăciun,Mioara Mihalache, Florin Prunescu şi alţii

Cum să faci profit dintr-o fermă de iepuri

Crescătorii mari de iepuri pentru carne se pot număra pe degetele de la o mână.

O fermă de iepuri este o afacere profitabilă care poate susţine în zonele unde funcţionează şi alte activităţi conexe şi poate asigura cel puţin 2-3 locuri de muncă permanente, spune Marius Coblişan, care deţine o crescătorie de iepuri în satul Ruginoasa din Sălaj.

Încă din 2005, Marius Coblişan (40 de ani) de profesie inginer zootehnist şi-a dorit o afacere în domeniul agroozotehnic. A început să-şi cumpere teren la Ruginoasa, a adunat 2,2 hectare şi s-a pus pe treabă. A început să cultive lucernă, sparcetă, golomăţ şi alte plante furajere.

„La început speram să fac piscicultură, dar suprafaţa de teren era insuficientă. Aşa că am m-am apucat să-mi creez o bază furajeră proprie cu leguminoase şi graminacee perene. De atunci, cultiv lucernă, golomăţ, sparcetă care au o rentabilitate deosebită, semeni o dată şi timp de cinci-şase ani coseşti de 3-4 ori pe an. Prin 2009, am început afacerea cu iepuri, mai precis am pus pe picioare o fermă tradiţională de creştere a iepurilor”, povesteşte Marius Coblişan.

Inginerul zootehnist spune că afacerea a demarat cu multă muncă. A avut diverse locuri de muncă. Zece ani a fost angajat la abatorul de stat din Cluj. Pentru a aduna banii necesari deschiderii fermei de iepuri, a lucrat ca şofer în transporturi internaţionale având avantajul unui carnet de conducere profesionist.

Hibrid de carne produs în fermă gospodărească

„Am pornit cumpărând 20 de iepuri aşa-zişi ţărăneşti, iepuri pe care îi ştiţi de prin gospodăriile ţăranilor. Am depus la consiliul judeţean două proiecte pentru două hale care au fost autorizate şi au primit toate avizele necesare. Afacerea o gândeam şi atunci şi acum ca fiind una cu dezvoltare permanentă. Cele două proiecte depuse sunt conform cerinţelor Uniunii Europene cu asigurarea standardelor de igienă şi de bunsăastare a animalelor. Încă sper să ajung la amploarea unei afaceri intensive de creştere a iepurilor pentru carne”, a precizat Marius Coblişan.

Sabotati ziarul Romania libera (I)

Ziarul România liberă "a uitat" să-mi mai plăteasca salariile începând din luna februarie. Se mai adaugă munca "la negru", prestată pentru Medien Holding, pentru mai multe suplimente ale ziarului România libera şi pentru care banii s-au încasat, dar nu s-au virat şi pentru ziarişti. Eu o consider o escrocherie, ca să nu o numesc mizerie. Sunt uimit sa văd acum un "protest" al colegilor, dar care au stat impasibili când vedeau cum sunt escrocat de ziarul la care lucram de 23 de ani (din 1990). Colegii "răzvrătiţi" nu au scos niciun cuvânt când vedeau că eu, de luni si luni de zile, prestam pe gratis. În schimb, colegii jurnalişti îşi încasau salariile pe drepturi de autor sau lanegru, cu banuţii număraţi ca la frizer, în mână (eu am preferat sa lucrez legal, în schimb).
În plus, am mai descoperit că nici asigurările nu sunt plătite de doi ani de zile. ITM-ul are acum de lucru si cu România liberă, dar şi cu proprii angajaţi "unşi".

Nu-mi rămâne decât să-i rog pe cei care mai au bun simţ să saboteze acest ziar (România liberă, dar şi Academia Caţavencu care face parte din trust, deşi tirajele nu mai sunt auditate de BRATT), adică pur şi simplu să nu-şi mai facă abonamente şi să nu-l mai citească, dar nici să nu mai deschidă pagina lor de web. E suficient doar atât. Nesimţirea a fost maximă. Altceva nu a mai rămas de făcut! Doar aşa mai puteţi dovedi puţină solidaritate cu ziaristii escrocaţi. Altfel umpleţi în continuare buzunarele lui Adamescu & Co care sfidează jurnaliştii escrocaţi. Adamescu continua să vină la birou fie cu Rolls Royce, fie în Maybach, în timp ce ziariştii sunt rupţi de foame de luni de zile. Un trabuc pe care-l fumează zilnic Dan Adamescu costă cât salariul neplătit de luni de zile al unui junalist. Un individ cu moralitate diminuată, discutabilă şi care a adus ziarul în stadiul în care se află astăzi. La zero barat, un ziar neauditat si aproape inexistent.

             Cum am fost escrocat de ziarul România liberă

Ce să vă mai spun? Că am aflat că nu am şansa să recuperez nimic de la societate. Totul a fost spoliat şi mătraşit. "Actorii-dirijori" sunt indicaţi şi arătaţi cu degetul în persoana directorului general Adrian Rus (care cerşea imperativ de la redactori redirecţionarea impozitelor către ONG-urile proprii, afirmând-halal model de părinte- că are de cumpărat fân pentru caii fiicei şi bascheţi pentru băiatul de la liceu )  şi a directorului economic Dan Sabău. Despre Găbi Gheorghiţa Barbu, şefa de la personal care malversaţioneză şi ştate, nu va pot spune decât ce ştie toată lumea. Discutăm de o semianalfabeta şi abia aştept ca în zilele următoare să public scrisorile electronice primite de la aceasta. Pentru fapt divers, i se spune în redacţie, "Miau-Legat" sau "Servitoarea". Surpriza vine în viitorul apropiat. Cu probe si documente. La poliţie unii deja au dat cu subsemnatul, alţii aşteaptă mandatul de aducere, aşa cum de altfel a auzit direct şi Alexander Adamescu.

La Poliţie şi Parchet sunt, în prezent, instrumentate câteva dosare privind situaţia de la România liberă. De exemplu, la Secţia 9 Poliţie Mai sunt şi nişte procese pe rol. Sper ca lucrurile să fie soluţionate în curând.

Mai am de adăugat însă ceva. Ziarul România liberă îmi plătea un "fantastic" salariu de 1.800 lei, un fel de pedeapsa pentru faptul că am refuzat să lucrez ilegal "la negru" sau pe drepturi de autor. În schimb, colegii, 99,99%, care în prezent plâng pe la colţuri, primeau 3.500-6.000 de lei lunar drept răsplată pentru"fentarea" legii prin aşa-zise drepturi de autor sau plată pe ştate de aruncat la coş.

* Voi publica cât de curând lista cu firmele, politicienii si oamenii de afaceri care au beneficiat indirect de munca mea, neplatită de angajator. O astfel de firma, de exemplu, este compania care imbuteliază apa minerală Borsec.

** Cititi alte cateva zeci de comentarii la materialul de mai sus, pe pagina mea de la Facebook:

https://www.facebook.com/romuluscristea

Va urma

Moartea jurnalismului de investigatie nu-i induioseaza nici pe spioni

 

Prăbușirea presei scrise și a jurnalismului de investigație va schimba oare strategiile agențiilor de informații referitoare la metodele de monitorizare și prelucrare prin „open source"? Deși e greu de înțeles pentru tradiționaliștii nostalgici și apărătorii presei scrise, activitățile de "open source intelligence" vor prospera continuu și vor deveni tot mai rafinate chiar și fără jurnalismul clasic de investigație practicat până în prezent.

Până la 90% dintre informațiile obținute și prelucrate de marile agenții de intelligence provin, în ultimii ani, din ceea ce este denumit ca "open source". Informațiile astfel obținute din monitorizarea și analiza mass-media și a site-urilor de internet sunt practic cu risc zero și nu încalcă legislațiile naționale. Criza economică mondială a grăbit însă și prăbușirea presei scrise, iar jurnalismul de investigație se zbate să supraviețuiască. Deși unii jurnaliști acceptă cu dificultate ideea că munca lor nu mai este apreciată la fel ca în urmă cu 10-15 ani, internetul și tehnologia au schimbat drastic regulile jocului. În prezent, este mult mai dificil să culegi știri în exclusivitate și să realizezi anchete care să schimbe reguli în societate sau politică. În plus, criza economică a redus și mai mult resursele financiare pentru astfel de demersuri. S-a ajuns până la situația în care, din rațiuni economice, ziarele bulevardiere folosesc serviciile agențiilor de detectivi profesioniști, iar marile trusturi de presă cumpără direct materiale de la instituții private de intelligence. Materialele sunt editate și asumate de redacțiile de jurnaliști, iar din punct de vedere economic, toată lumea este mulțumită. În plus, informațiile obținute spre publicare sunt cumva garantate de profesioniști care utilizează surse și metode de investigație verificate.

Și în România lucrurile stau asemănător, tendința probabil va fi aceeași. Publicațiile de scandal achiziționează fotografii și materiale video de la agențiile de detectivi particulari, așa explicându-se conținutul aproape identic al ziarelor de acest tip. Apar și situații mai delicate uneori când agențiile de detectivi sunt incomodate de prezența unor jurnaliști pe teren și oferă pur și simplu materialele brute cu titlu gratuit condiționând "eliberarea" zonei de investigație. Rețetele funcționează cu succes. Cât privește jurnalismul de investigație, mai ales după declanșarea crizei, acesta a dispărut cu desăvârșire. Principala cauză a prăbușirii este în primul rând situația dezastruoasă în care se află presa scrisă, în special din rațiuni financiare. Situația a devenit atât de gravă încât așa-zisele anchete se realizează prin telefon, sau sunt inventate, reluate și însăilate din materiale deja publicate de diverse agenții de presă sau alte publicații.

În astfel de condiții, se poate aprecia că activitatea de open source intelligence nu va avea după ce să suspine, iar ofițerii de informații nu vor avea mai mult de alergat. Deși jurnalismul de investigație este tot mai absent, internetul se dezvoltă cu o viteză greu de imaginat, informațiile care apar sunt tot mai numeroase și neașteptate. Trebuie însă să știi să le selectezi, să le analizezi, să le găsești rostul și abia apoi să le coroborezi (obligatoriu) cu verificări clasice pe teren. De asemenea, interfața prietenoasă a ciberspațiului mai permite fabricarea și asumarea de calități greu de verificat în timp limitat. Aplicațiile existente pentru internet, camerele video live, platformele sociale, dar și obligarea prin legislație a unor importante instituții să publice informații despre activitățile desfășurate ușurează incredibil munca de monitorizare și analiză a agențiilor și profesioniștilor din intelligence.

Articol de Romulus Cristea, aparut in revista Print Magazin, la data de 3 decembrie 2012

Dezbaterile RL: Repartitoarele pentru caldura sunt o pacaleala. Contoarele sunt solutia

Expertul în programe energetice, Tudor Popescu, a declarat în cadrul ediţiei din 1 februarie a emisiunii Dezbaterile RL că repartitoarele sunt doar un mod de a păcăli contribuabilii. În schimb, soluţia pentru scăderea costurilor la întreţinere o reprezintă contoarele.

Tudor Popescu, fost director al Agenţiei Municipale pentru Eficientizare şi Reglementare în domeniul Energiei Bucureşti (AMEREB), discută cu Romulus Cristea despre principalele motive pentru care preţurile la întreţinere sunt în continuă creştere.

Repartitoarele pentru caldura sunt o pacaleala...., posted with vodpod

* Vezi şi Soluţiile lui Popescu pentru reducerea facturii la întreţinere: bazine construite de Udrea, gospodari capabili şi contoare de căldură

O poveste despre libertate, de Andrea Varga

Istoricul maghiar Andrea Varga, în colaborare cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România prezintă, într-o nouă expoziţie documentară de curând inaugurată, documente şi fotografii despre istoria recentă a ţărilor est-europene. Mai precis, expoziţia intitulată " O poveste despre libertate" documentează evenimentele care au avut loc acum 20 de ani, la căderea Cortinei de Fier.

 

"Soarta şi libertatea noastră nu sunt independente de cele ale celorlalţi nici în spaţiu, nici în timp: nici în România, nici în Europa, dar nici acum şi nici în istoria viitorului”, a declarat istoricul Andrea Varga despre această expoziţie, citată de jurnalistul Daniel Tronaru.Fotografiile şi documentele inedite prezentate publicului în cadrul expoziţiei, provin, în principal, din arhivele principalelor instituţii europene şi a postului de radio Europa Liberă.

"1989 a fost anul în care popoarele din estul Europei şi-au câstigat libertatea, negând oranduirea social-politică de tip bolsevic. Despre această lupta şi despre solidaritatea, de la acea vreme, dintre Estul si Vestul Europei povesteşte, tuturor cetăţenilor liberi ai Uniunii Europene, expoziţia recent inagurată la sediul Reprezentantei UE la Bucureşti", a spus Varga.

Expoziţia va fi deschisă între orele 10 şi 18, de luni până duminică, până la sfârşitul lunii februarie 2010,  la Centrul de Informare de la parterul Reprezentanţei Comisiei Europene.

La vernisaj au fost prezenţi şi au rostit discursuri  comisarului european Leonard Orban, Excelenţa Sa ambasadorul Suediei, Mats Aberg; ES ambasadorul Austriei, Martin Eithinger; Andrea Varga; Niculae Idu; Radu Filipescu şi publicistul Josef Klein-Medeşan.

La cerere, este posibilă vizitarea expozitiei beneficiind de explicaţiile unui ghid. 
Adresa:
Representation of the European Commission in Romania
Str. Vasile Lascar 31, sector 2, 020492 Bucharest
telefon: 00 40 21 203 54 45
fax: 00 40 21 316 88 08

** Andrea Varga a venit  la Bucuresti în urma cu 12 ani cu o bursă Soros, ocupîndu-se cu studierea dosarelor la Arhivele Naţionale dar şi în alte arhive. A semnat zece filme documentare, a editat sau co-editat patru volume de documente şi a realizat mai multe expoziţii. Prima expoziţie, "Printre rînduri" a fost inaugurata în 2006, la Budapesta şi Bucureşti.

Foto: Horváth Ernő