Se afișează postările cu eticheta articole. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta articole. Afișați toate postările

joi, 2 mai 2013

Cum să faci profit dintr-o fermă de iepuri

Crescătorii mari de iepuri pentru carne se pot număra pe degetele de la o mână.
O fermă de iepuri este o afacere profitabilă care poate susţine în zonele unde funcţionează şi alte activităţi conexe şi poate asigura cel puţin 2-3 locuri de muncă permanente, spune Marius Coblişan, care deţine o crescătorie de iepuri în satul Ruginoasa din Sălaj.

ferma de iepuri
Încă din 2005, Marius Coblişan (40 de ani) de profesie inginer zootehnist şi-a dorit o afacere în domeniul agroozotehnic. A început să-şi cumpere teren la Ruginoasa, a adunat 2,2 hectare şi s-a pus pe treabă. A început să cultive lucernă, sparcetă, golomăţ şi alte plante furajere.
„La început speram să fac piscicultură, dar suprafaţa de teren era insuficientă. Aşa că am m-am apucat să-mi creez o bază furajeră proprie cu leguminoase şi graminacee perene. De atunci, cultiv lucernă, golomăţ, sparcetă care au o rentabilitate deosebită, semeni o dată şi timp de cinci-şase ani coseşti de 3-4 ori pe an. Prin 2009, am început afacerea cu iepuri, mai precis am pus pe picioare o fermă tradiţională de creştere a iepurilor”, povesteşte Marius Coblişan.
Inginerul zootehnist spune că afacerea a demarat cu multă muncă. A avut diverse locuri de muncă. Zece ani a fost angajat la abatorul de stat din Cluj. Pentru a aduna banii necesari deschiderii fermei de iepuri, a lucrat ca şofer în transporturi internaţionale având avantajul unui carnet de conducere profesionist.

Hibrid de carne produs în fermă gospodărească

„Am pornit cumpărând 20 de iepuri aşa-zişi ţărăneşti, iepuri pe care îi ştiţi de prin gospodăriile ţăranilor. Am depus la consiliul judeţean două proiecte pentru două hale care au fost autorizate şi au primit toate avizele necesare. Afacerea o gândeam şi atunci şi acum ca fiind una cu dezvoltare permanentă. Cele două proiecte depuse sunt conform cerinţelor Uniunii Europene cu asigurarea standardelor de igienă şi de bunsăastare a animalelor. Încă sper să ajung la amploarea unei afaceri intensive de creştere a iepurilor pentru carne”, a precizat Marius Coblişan.

luni, 3 decembrie 2012

Moartea jurnalismului de investigatie nu-i induioseaza nici pe spioni

Prăbușirea presei scrise și a jurnalismului de investigație va schimba oare strategiile agențiilor de informații referitoare la metodele de monitorizare și prelucrare prin „open source"? Deși e greu de înțeles pentru tradiționaliștii nostalgici și apărătorii presei scrise, activitățile de "open source intelligence" vor prospera continuu și vor deveni tot mai rafinate chiar și fără jurnalismul clasic de investigație practicat până în prezent.

Până la 90% dintre informațiile obținute și prelucrate de marile agenții de intelligence provin, în ultimii ani, din ceea ce este denumit ca "open source". Informațiile astfel obținute din monitorizarea și analiza mass-media și a site-urilor de internet sunt practic cu risc zero și nu încalcă legislațiile naționale. Criza economică mondială a grăbit însă și prăbușirea presei scrise, iar jurnalismul de investigație se zbate să supraviețuiască. Deși unii jurnaliști acceptă cu dificultate ideea că munca lor nu mai este apreciată la fel ca în urmă cu 10-15 ani, internetul și tehnologia au schimbat drastic regulile jocului. În prezent, este mult mai dificil să culegi știri în exclusivitate și să realizezi anchete care să schimbe reguli în societate sau politică. În plus, criza economică a redus și mai mult resursele financiare pentru astfel de demersuri. S-a ajuns până la situația în care, din rațiuni economice, ziarele bulevardiere folosesc serviciile agențiilor de detectivi profesioniști, iar marile trusturi de presă cumpără direct materiale de la instituții private de intelligence. Materialele sunt editate și asumate de redacțiile de jurnaliști, iar din punct de vedere economic, toată lumea este mulțumită. În plus, informațiile obținute spre publicare sunt cumva garantate de profesioniști care utilizează surse și metode de investigație verificate.
Și în România lucrurile stau asemănător, tendința probabil va fi aceeași. Publicațiile de scandal achiziționează fotografii și materiale video de la agențiile de detectivi particulari, așa explicându-se conținutul aproape identic al ziarelor de acest tip. Apar și situații mai delicate uneori când agențiile de detectivi sunt incomodate de prezența unor jurnaliști pe teren și oferă pur și simplu materialele brute cu titlu gratuit condiționând "eliberarea" zonei de investigație. Rețetele funcționează cu succes. Cât privește jurnalismul de investigație, mai ales după declanșarea crizei, acesta a dispărut cu desăvârșire. Principala cauză a prăbușirii este în primul rând situația dezastruoasă în care se află presa scrisă, în special din rațiuni financiare. Situația a devenit atât de gravă încât așa-zisele anchete se realizează prin telefon, sau sunt inventate, reluate și însăilate din materiale deja publicate de diverse agenții de presă sau alte publicații.
În astfel de condiții, se poate aprecia că activitatea de open source intelligence nu va avea după ce să suspine, iar ofițerii de informații nu vor avea mai mult de alergat. Deși jurnalismul de investigație este tot mai absent, internetul se dezvoltă cu o viteză greu de imaginat, informațiile care apar sunt tot mai numeroase și neașteptate. Trebuie însă să știi să le selectezi, să le analizezi, să le găsești rostul și abia apoi să le coroborezi (obligatoriu) cu verificări clasice pe teren. De asemenea, interfața prietenoasă a ciberspațiului mai permite fabricarea și asumarea de calități greu de verificat în timp limitat. Aplicațiile existente pentru internet, camerele video live, platformele sociale, dar și obligarea prin legislație a unor importante instituții să publice informații despre activitățile desfășurate ușurează incredibil munca de monitorizare și analiză a agențiilor și profesioniștilor din intelligence.
Articol de Romulus Cristea, aparut in revista Print Magazin, la data de 3 decembrie 2012

luni, 1 decembrie 2008

Rezultate alegeri-noiembrie 2008

Biroul Electoral Central a anunţat că potrivit datelor centralizate din 99,62% din totalul secţiilor de votare, PSD+PC se situează pe primul loc, cu 33,09% la Camera Deputaţilor şi 34,12% la Senat. PD-L a obţinut la Camera Deputaţilor 32,34%, iar la Senat 33,57%, potrivit rezultatelor parţiale. PNL se situează pe locul al treila cu 18,57% la Camera Deputaţilor şi 18,75% la Senat. UDMR a obţinut 6,18% din voturi la Camera Deputaţilor şi 6, 41% la Senat. Celelalte formaţiuni politice s-au situat sub pragul electoral de 5%.Cu 3,17% la Camera Deputaţilor şi 3,59% la Senat, PRM cel mai probabil nu va intra în Parlament. PNG-CD are, potrivit rezultatelor parţiale de la ora 14, 2,29% la Camera Deputaţilor şi 2,55% la Senat. Alte partide politice au obţinut mai puţin de 1%. Biroul Electoral Central va reveni cu noi rezultate parţiale marţi la ora 10.00 Rezultate finale BEM - PD-L a obţinut la Bucureşti 38,37% la Senat şi 37,55 % la Camera Deputaţilor PD-L este primul clasat la alegerile pe Bucureşti, cu 38,37% la Senat şi 37,55% la Camera Deputaţilor, fiind urmat de PSD+PC cu 34,82% la Senat şi respectiv 33,42% la Camera Deputaţilor, anunţă BEM, după centralizarea rezultatelor de la toate secţiile de votare din Capitală.
REALITATEA.NET - BEC: PSD şi PC tot în frunte, potrivit rezultatelor parţiale Potrivit BEM, pe locul trei se află PNL cu 15,52% la Senat şi 15,84% la Camera Deputaţilor. Următorii clasaţi sunt PNG-CD, care a obţinut cu 4,99% la Senat şi 4,93 la Camera Deputaţilor, urmat de PRM, care a obţinut pentru Senat 4,81% şi respectiv 4,12% pentru Camera Deputaţilor. Partidul Verde Ecologist a obţinut 0,86% la Senat şi 0,75% la Camera Deputaţilor, iar restul partidelor au obţinut sub 1% din voturi. În afară de cei trei candidaţi pentru Camera Deputaţilor care au intrat direct în Parlamentul, restul vor trebui să aştepte redistribuirea.