vineri, 9 ianuarie 2015

Tractorul 100% electric: costuri de utilizare de 10 euro/zi și o autonomie de 12 ore

Prezentat de o firmă din Franța ca prototip în urmă cu doi ani, tractorul electric 100% destinat viticulturii este deja o realitate și se află în faza de producție, fiind destinat  comercializării. O întreprindere familială a jucat pe cartea inovației și a realizat un utilaj agricol în premieră mondială.

 „Utilajele agricole puse în mișcare de energia electrică reprezintă viitorul. Pentru agricultor înseamnă realizarea de economii în consumuri energetice și  la capitolul întreținere, iar pentru planeta noastră discutăm de reducerea amprentei de carbon. Și toată lumea câștigă!”, spune cu entuziam  Aurélien Kremer, reprezentat al înreprinderii producătoare de tractoare electrice. Tractorul denumit T4E reprezintă o adevărată revoluție în sectorul viticol. O astfel de inovație fundamentează, de altfel, conceptul viticulturii durabile.
Foto: Kremer Energie

Kremer Énergie este o întreprindere familială care funcționează  în mica comună  Oeuille, cu nici 270 de locuitori, din nord – estul Franței, în departamentul  Marne (regiunea Champagne-Ardenne). Aici s-a lansat,  în anul 2008, conceptul  tractorului destinat viticulturii (tractor încălecător pentru rânduri de vie) acționat integral electric.  Ce a însemnat acest proiect? Peste 700.000 de euro investiți, 5.000 de ore de proiectare, un colectiv de lucru care a fluctuat de la doi la șase salariați și un parteneriat cu producătorul de șampanie  Moët & Chandon și care a sprijinit procesul de realizare al motorului electric propriu-zis, astfel încât acesta să corespundă cerințelor agricultorilor.

Tehnologii avansate pentru testarea rezistenţei clădirilor la seisme

Cum poţi construi şi proteja o clădire, care adăposteşte echipamente sensibile de tipul serverelor sau reţelelor de calculatoare, amplasată într-o zonă supusă seismelor cu periodicitate şi intensitate ridicate? Cercetătorii de la Universitatea din Buffalo (SUA), susţinuţi de Yahoo Labs, National Science Foundation şi câteva grupuri industriale americane caută soluţiile la o astfel de problemă şi efectuează o serie teste pentru dezvoltarea unor tehnologii pentru construcţia unor structuri rezistente la cutremure. 
Foto: National Science Foundation

 În general, în regiunile cu risc seismic ridicat, proiectarea şi montarea unor noi instalaţii sau facilităţi în clădiri se realizează prin integrarea acestora în cadrul unor sisteme de protecţie pasivă, care asigură însă doar o protecţie de ansamblu la cutremure. Dar facilităţile deja existente în astfel de situaţii sunt chiar fundaţiile fixe convenţionale ale clădirilor şi care amplifică mişcările generate de cutremur, spre echipamentele sensibile montate la interior. Cercetările americanilor de la Universitatea din Buffalo vizează tocmai protejarea acestor echipamente, având în vedere şi ansamblul construit. 
 Inginerii-cercetători au utilizat la teste mai multe dispozitive pe care au instalat 40 de servere donate de Yahoo Labs. Serverele de calculator au fost montate în mai multe configuraţii, pe o platformă izolată de simulare seismică. Ramele-suport au fost apoi supuse unor variate mişcări tridirecţionale şi monitorizate pentru a putea analiza efectele unui cutremur. 

miercuri, 17 decembrie 2014

Din seara zilei de 22 decembrie 1989, în Comitetul Central

Imagine din seara de 22-23 decembrie 1989, la Comitetul Central-aripa UTC, etajul 1. Fotografia este realizată de Ion Laurențiu.


Foto: Ion Laurențiu
Foto: Ion Laurențiu

În imagine: Romulus Cristea, Cristi Crăciun, George Grosu, M. Mihalache, V. Lupu, Sorin Dan și alții.

joi, 20 martie 2014

Emisiune TVR Internațional. Despre pariul cu agricultura, la “România dus-întors”

Ediţia de joi 20 martie a emisiunii “România dus-întors” abordează agricultura şi perspectivele acestui sector în următorii 7 ani. De la ora 22.00, la TVR Internațional, Gabriela Dumbravă abordează tema schimbărilor din agricultură și ne arată cât de viabilă este investiția în acest sector. Invitații din studio: Romulus Cristea - jurnalist revista Agrointel; Daniel Botănoiu - secretar de stat în Ministerul Agriculturii; Marcel Cucu - vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Brăila
romania-dus-intors-ed_89021800 

* Emisiunea poate fi urmărită și pe TVR+, pe tabletă sau mobil. Peste jumătate dintre cetăţenii Uniunii Europene consideră că agricultura este foarte importantă pentru viitor. Aşa arată un sondaj publicat de Comisia Europeană şi efectuat cu ocazia modificărilor aduse Politicii Agricole Comune adoptate de Parlamentul European la sfârşitul anului trecut.
Noile prevederi pentru perioada 2014-2020 pun accent major pe protecţia mediului, pe sprijinirea tinerilor şi micilor fermieri cumva în detrimentul celor mari pentru care ajutoarele vor fi plafonate. Autorităţile de la Bucureşti pregătesc în această perioadă Planul Naţional pentru Dezvoltare Rurală care trebuie să se racordeze la politica europeană, dar trebuie să ţină cont şi de realităţile româneşti.

marți, 3 decembrie 2013

Comitetul Central 1989

O imagine din sediul Comitetului Central (CC-UTC), Bucureşti, strada Oneşti. O fotografie realizată de Ion Laurenţiu, în luna decembrie 1989.


In imagine, in centru, pe rândul doi - Romulus Cristea. Mai sunt în fotografie: George Grosu, Ioan Toma, Cristi Crăciun,Mioara Mihalache, Florin Prunescu şi alţii

joi, 2 mai 2013

Cum să faci profit dintr-o fermă de iepuri

Crescătorii mari de iepuri pentru carne se pot număra pe degetele de la o mână.
O fermă de iepuri este o afacere profitabilă care poate susţine în zonele unde funcţionează şi alte activităţi conexe şi poate asigura cel puţin 2-3 locuri de muncă permanente, spune Marius Coblişan, care deţine o crescătorie de iepuri în satul Ruginoasa din Sălaj.

ferma de iepuri
Încă din 2005, Marius Coblişan (40 de ani) de profesie inginer zootehnist şi-a dorit o afacere în domeniul agroozotehnic. A început să-şi cumpere teren la Ruginoasa, a adunat 2,2 hectare şi s-a pus pe treabă. A început să cultive lucernă, sparcetă, golomăţ şi alte plante furajere.
„La început speram să fac piscicultură, dar suprafaţa de teren era insuficientă. Aşa că am m-am apucat să-mi creez o bază furajeră proprie cu leguminoase şi graminacee perene. De atunci, cultiv lucernă, golomăţ, sparcetă care au o rentabilitate deosebită, semeni o dată şi timp de cinci-şase ani coseşti de 3-4 ori pe an. Prin 2009, am început afacerea cu iepuri, mai precis am pus pe picioare o fermă tradiţională de creştere a iepurilor”, povesteşte Marius Coblişan.
Inginerul zootehnist spune că afacerea a demarat cu multă muncă. A avut diverse locuri de muncă. Zece ani a fost angajat la abatorul de stat din Cluj. Pentru a aduna banii necesari deschiderii fermei de iepuri, a lucrat ca şofer în transporturi internaţionale având avantajul unui carnet de conducere profesionist.

Hibrid de carne produs în fermă gospodărească

„Am pornit cumpărând 20 de iepuri aşa-zişi ţărăneşti, iepuri pe care îi ştiţi de prin gospodăriile ţăranilor. Am depus la consiliul judeţean două proiecte pentru două hale care au fost autorizate şi au primit toate avizele necesare. Afacerea o gândeam şi atunci şi acum ca fiind una cu dezvoltare permanentă. Cele două proiecte depuse sunt conform cerinţelor Uniunii Europene cu asigurarea standardelor de igienă şi de bunsăastare a animalelor. Încă sper să ajung la amploarea unei afaceri intensive de creştere a iepurilor pentru carne”, a precizat Marius Coblişan.

luni, 3 decembrie 2012

Sabotati ziarul Romania libera (I)

Ziarul România liberă "a uitat" să-mi mai plăteasca salariile începând din luna februarie. Se mai adaugă munca "la negru", prestată pentru Medien Holding, pentru mai multe suplimente ale ziarului România libera şi pentru care banii s-au încasat, dar nu s-au virat şi pentru ziarişti. Eu o consider o escrocherie, ca să nu o numesc mizerie. Sunt uimit sa văd acum un "protest" al colegilor, dar care au stat impasibili când vedeau cum sunt escrocat de ziarul la care lucram de 23 de ani (din 1990). Colegii "răzvrătiţi" nu au scos niciun cuvânt când vedeau că eu, de luni si luni de zile, prestam pe gratis. În schimb, colegii jurnalişti îşi încasau salariile pe drepturi de autor sau lanegru, cu banuţii număraţi ca la frizer, în mână (eu am preferat sa lucrez legal, în schimb).
În plus, am mai descoperit că nici asigurările nu sunt plătite de doi ani de zile. ITM-ul are acum de lucru si cu România liberă, dar şi cu proprii angajaţi "unşi".
Nu-mi rămâne decât să-i rog pe cei care mai au bun simţ să saboteze acest ziar (România liberă, dar şi Academia Caţavencu care face parte din trust, deşi tirajele nu mai sunt auditate de BRATT), adică pur şi simplu să nu-şi mai facă abonamente şi să nu-l mai citească, dar nici să nu mai deschidă pagina lor de web. E suficient doar atât. Nesimţirea a fost maximă. Altceva nu a mai rămas de făcut! Doar aşa mai puteţi dovedi puţină solidaritate cu ziaristii escrocaţi. Altfel umpleţi în continuare buzunarele lui Adamescu & Co care sfidează jurnaliştii escrocaţi. Adamescu continua să vină la birou fie cu Rolls Royce, fie în Maybach, în timp ce ziariştii sunt rupţi de foame de luni de zile. Un trabuc pe care-l fumează zilnic Dan Adamescu costă cât salariul neplătit de luni de zile al unui junalist. Un individ cu moralitate diminuată, discutabilă şi care a adus ziarul în stadiul în care se află astăzi. La zero barat, un ziar neauditat si aproape inexistent.
Cum am fost escrocat de ziarul România liberă

             Cum am fost escrocat de ziarul România liberă
Ce să vă mai spun? Că am aflat că nu am şansa să recuperez nimic de la societate. Totul a fost spoliat şi mătraşit. "Actorii-dirijori" sunt indicaţi şi arătaţi cu degetul în persoana directorului general Adrian Rus (care cerşea imperativ de la redactori redirecţionarea impozitelor către ONG-urile proprii, afirmând-halal model de părinte- că are de cumpărat fân pentru caii fiicei şi bascheţi pentru băiatul de la liceu )  şi a directorului economic Dan Sabău. Despre Găbi Gheorghiţa Barbu, şefa de la personal care malversaţioneză şi ştate, nu va pot spune decât ce ştie toată lumea. Discutăm de o semianalfabeta şi abia aştept ca în zilele următoare să public scrisorile electronice primite de la aceasta. Pentru fapt divers, i se spune în redacţie, "Miau-Legat" sau "Servitoarea". Surpriza vine în viitorul apropiat. Cu probe si documente. La poliţie unii deja au dat cu subsemnatul, alţii aşteaptă mandatul de aducere, aşa cum de altfel a auzit direct şi Alexander Adamescu.
La Poliţie şi Parchet sunt, în prezent, instrumentate câteva dosare privind situaţia de la România liberă. De exemplu, la Secţia 9 Poliţie Mai sunt şi nişte procese pe rol. Sper ca lucrurile să fie soluţionate în curând.
Mai am de adăugat însă ceva. Ziarul România liberă îmi plătea un "fantastic" salariu de 1.800 lei, un fel de pedeapsa pentru faptul că am refuzat să lucrez ilegal "la negru" sau pe drepturi de autor. În schimb, colegii, 99,99%, care în prezent plâng pe la colţuri, primeau 3.500-6.000 de lei lunar drept răsplată pentru"fentarea" legii prin aşa-zise drepturi de autor sau plată pe ştate de aruncat la coş.

* Voi publica cât de curând lista cu firmele, politicienii si oamenii de afaceri care au beneficiat indirect de munca mea, neplatită de angajator. O astfel de firma, de exemplu, este compania care imbuteliază apa minerală Borsec.

** Cititi alte cateva zeci de comentarii la materialul de mai sus, pe pagina mea de la Facebook:

Va urma