tag:blogger.com,1999:blog-41964724370216827012023-11-15T16:51:06.762+03:00ROMULUS CRISTEABloggerRomulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.comBlogger51125tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-65038036226153668962019-06-15T07:18:00.000+03:002019-06-15T07:31:28.884+03:0013-15 Iunie 1990, mineriada care a adus România în pragul unui război civil (interviu)<strong>Piața Universității a fost și rămâne un reper al universului democrației românești întrucât de acolo s-a dat startul spre o altă Românie, iar cei mai mulţi încearcă să se revendice fără drept ca provenind dinspre această mișcare, a declarat, într-un interviu acordat Jurnaliştii.ro, publicistul Romulus Cristea, participant direct la tragicele evenimente din iunie 1990. De asemenea, acesta a publicat şi amplă lucrare dedicată „Pieţei Universităţii şi Mineriadei din 13-15 iunie 1990” în anul 2008.</strong><br />
<strong><br /></strong>
<!-- /wp:paragraph --><br />
<br />
<strong><a aria-label="Jurnaliştii.ro: (se deschide într-o fila nouă)" href="https://www.jurnalistii.ro/13-15-iunie-1990-mineriada-care-a-adus-romania-in-pragul-unui-razboi-civil-interviu-cu-publicistul-romulus-cristea/?fbclid=IwAR1Aq9ipx1wgNWGNQnhMO9n67xVKPN8kwbJkBoYRg-xiX4u80NUpkOE3f80" rel="noreferrer noopener" target="_blank">Jurnaliştii.ro: </a>Cum se vede astăzi la 29 de ani ziua de 13 iunie 1990? Cine a avut interes să aducă minerii la București?</strong><br />
<strong><br /></strong>
<!-- /wp:paragraph --><br />
<strong>Romulus Cristea:</strong> În data de 13 iunie 1990 autoritățile statului au intervenit violent și au pus capăt brusc, manifestației – maraton, declarată anticomunistă și care începuse în data de 22 aprilie prin ocuparea Pieței Universității. Au urmat două zile de teroare, 14 și 15 iunie 1990, perioadă cunoscută sub numele generic de mineriadă și care a rămas în conștiința oamenilor ca un act de teroare îndreptat împotriva populației.<br />
<br />
<br />
<figure class="aligncenter"><img alt="" class="wp-image-8326 aligncenter" height="278" src="https://romuluscristea.files.wordpress.com/2019/06/piata-universitatii-1990.jpg" width="400" /></figure><br />
Manifestația din Piața Universității, din 1990, a rămas referința luptei pentru democrație și libertate în România post-decembristă. Deşi protestele au fost înăbușite și rezultatele alegerilor legislative din 20 mai 1990 au arătat că majoritatea populației avea simpatii pro-FSN, evenimentele de atunci au netezit, datorită simpatiilor iscate în mediile occidentale, drumul României spre democrație. Cu multe hopuri, dar a fost o cale fără de întoarcere pentru societatea românească.<br />
<!-- /wp:quote --><br />
<strong>Cine a avut interesul să aducă minerii la București?</strong><br />
<strong><br /></strong>
<!-- /wp:paragraph --><br />
Bineînțeles cei care puteau, cei care dețineau pârghiile necesare pentru a declanșa o astfel de deplasare. Doar autoritățile oficiale, cei care preluaseră puterea și care erau sprijiniți de foștii coordonatori ai organelor de Securitate aveau o astfel de disponibilitate.<br />
În primul rând trebuie spus că nu a fost prima oară când s-a întâmplat acest lucru. Lumea a mai uitat, dar istoria a consemnat. Perioada de început a anilor 1990 a fost plină de frământări sociale și politice. Manifestațiile, mitingurile, grevele erau o permanență. Toate protestele, dar absolut toate au avut ca inițiator de declanșare cererea adresată autorităților de a se spune „adevărul despre revoluție”, despre teroriști, despre morții și răniții din decembrie 1989.<br />
<br />
La aceasta s-au adăugat apoi, rând pe rând solicitări politice, economice, sociale și altele. Minerii au fost aduși să intervină, prima oară, în perioada post-decembristă împotriva mitingului partidelor de opoziție (în principal PNȚCD și PNL) din 28-29 ianuarie 1990. În dimineața zilei de 19 ianuarie 1990, câteva mii de mineri au sosit la București și s-au adunat în Piața Victoriei unde li s-au alăturat muncitori de la uzinele bucureștene. Au fost organizate mai multe „raiduri” prin București, fiind vizate sediile partidelor de opoziție.<br />
În 18 februarie 1990, în Piața Victoriei a avut loc o manifestație care fusese anunțată prin manifeste cu câteva zile înainte. Protestul anunțat ca având caracter anticomunist s-a transformat într-un protest anti-FSN și anti-Iliescu. La un moment dat, în zona Pieței Victoriei a apărut vice prim-ministrul de atunci, Gelu Voican Voiculescu, care s-a afișat ostentativ cu o armă automată, ceea ce a iscat foarte multă rumoare printre cei prezenți.<br />
<!-- /wp:quote --><br />
Miile de manifestanți din Piață au luat cu asalt clădirea Guvernului și au ocupat-o. Și de această data, după lăsarea întunericului, forțele de ordine au intervenit brutal. Sute de oameni au fost arestați, atât cei prinși în interiorul Guvernului, cât și cei care rămăseseră prin zonele adiacente. Noaptea târziu au fost aduși și 4.000 de mineri din Valea Jiului, care au acționat alături de soldați de la Ministerul Apărării Naționale și Poliție.<br />
În perioada 13-15 iunie a avut loc represiunea împotriva manifestanților din Piața Universității. În ziua de 13 iunie au acționat împotriva protestatarilor, pe lângă militari și poliţiști și mii de muncitori din București, în special de la IMGB. La Universitate și la Televiziune, se striga:<strong> „IMGB face ordine!”</strong>.<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
După ce luptele de stradă ajunseseră de necontrolat, se devastaseră și se incediaseră sediul Poliției Capitalei, Televiziunea, și două sediile ale SRI-ului, în ziua de 14 iunie, în jurul orei 3 noaptea au fost aduși cu sprijinul autorităților garnituri întregi de trenuri cu mineri. Odată cu sosirea minerilor lucrurile au luat-o razna, civilii prinși pe străzi erau bătuți măr și arestați, sediile partidelor de opoziție au fost devastate și parţial incendiate, sute și sute de opozanți, dar și oameni care nu aveau niciun amestec cu manifestațiile au fost ridicați de pe stradă sau de la domicilii și duși sub arest la sediul Poliției, la Guvern, la unități militare (Măgurele și Băneasa).<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
Pe lângă cei peste 1.000 de reținuți, au mai existat și patru victime prin împușcare (la Ministerul de Interne și pe Calea Victoriei, lângă Casa Centrală a Armatei).<br />
<!-- /wp:quote --><br />
<strong>Care au fost cauzele care au determinat acțiunea în forță a minerilor de atunci? Ce rol a jucat ”Fenomenul Piața Universității” în declanșarea tragicelor evenimente de atunci?</strong><br />
<br />
Este greu de descris ceea ce s-a întâmplat în ziua de 13 iunie 1990. Este extrem de dificil pentru cei din alte generații să înțeleagă amploarea acelor evenimente. A fost haos și sânge. A fost un război urban în toată regula.<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
Violențele din acele zile sunt greu de închipuit și niciodată de atunci, nicio altă manifestație sau represiune nu a mai avut o asemenea amploare, deşi unii încearcă, din ignoranță sau frustrări să facă comparații. Bucureștiul ardea, la propriu. S-au folosit mii de cockteil-uri Molotov, care zburau spre forțele de ordine, spre mașinile de luptă, prin geamurile unor instituții.<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
În Piața Universității ardeau autobuzele Ministerului de Interne și cele ale Ministerului Apărării. Sediul Poliției Capitalei ardea, la fel și sediul Ministerului de Interne, unde un grup de manifestanții încercau să demoleze porțile de intrare cu ajutorul unui camion. Brusc, a început să scoată fum și sediul SRI, denumit „La Cupola” și unde se aflau cartotecile și alte evidențe.<br />
Totul ardea, se spărgeau geamurile magazinelor și ale instituțiilor. Apoi a fost ocupată și parţial incendiată Televiziunea Română. În zona Ministerului de Interne și al Poliției Capitalei începuse să se tragă cu muniție de război. Pe Calea Victoriei au fost aduse tancuri și alte mașini de intervenție ale forțelor de ordine. Un elicopter militar survola la mica altitudine Calea Victoriei și din cer au fost aruncate câteva zeci de mii de fiole cu gaze lacrimogene. Străzile și manifestanții erau înecați în fum și gaze de luptă și nu știe nici în prezent de unde manifestanții se tot aprovizionau cu cockteil-uri Molotov.<br />
La un moment dat, transmisia postului naţional de televiziune a fost întreruptă. La reluarea emisiei, se lansează un comunicat oficial prin care se transmite că a avut loc o „tentative de lovitură de stat cu caracter legionar”. Cum credeți că reacționează oamenii obișnuiți, neinformați corespunzător, neimplicați politic și ocupați doar cu asigurarea traiului zilnic când aud un astfel de comunicat pe singurul post de televiziune existent?<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
Aproape firesc, unii s-au gândit că e cazul să susțină demersurile oficialilor. Poate că și minerii au gândit la fel. Însă a susține un demers în limite legale și a te alătura unei represiuni injuste, violente presărate cu morți, răniți și arestați e cale lungă.<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
În primul rând comunicatele oficiale, la care s-au adăugat demersurile concrete ale autorităților care au sprijinit fărădelegile grupurilor de mineri din Valea Jiului, dar și muncitori de pe platformele industriale bucureștene au susținut toate ilegalitățile și violențele din acele zile.<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
România a fost în pragul unui război civil, manifestanții din Piața Universității și simpatizanții lor pe de-o parte și minerii plus muncitorii susținuți de forţele de ordine de cealaltă parte. Pe durata a cel puțin trei zile a fost ceea ce am putea numi ca terorism de stat.<br />
<!-- /wp:quote --><br />
Evenimentele din 13 iunie 1990 au fost declanșate de autoritățile statului, care au intervenit brutal și nejustificat, scoțând din Piața Universității o mână de oameni care mai rămăsese acolo, în corturile de pe platforma Teatrului Național. Protestul oricum se stinsese sau mai avea puțin să se termine, marea masa de demonstranți, inclusive reprezentanții Ligii Studenților consimțiseră să renunțe la protest după anunțarea rezultatelor alegerilor, în urma cărora Ion Iliescu devenise președinte cu o majoritate zdrobitoare, iar FSN obținuse un scor electoral care- asigura de departe supremația la putere.<br />
<br />
<br />
<figure class="aligncenter"><img alt="" class="wp-image-8328 aligncenter" height="400" src="https://romuluscristea.files.wordpress.com/2019/06/408947_10151086943220024_1865548477_n.jpg" width="306" /></figure><br />
<br />
<strong>Ce rol a jucat fostul președinte Ion Iliescu în mineriadă? Este acesta unicul vinovat sau doar victimă care a scăpat situația de sub control? Dar cu Miron Cozma cum rămâne?</strong><br />
<strong><br /></strong>
<!-- /wp:paragraph --><br />
Ion Iliescu era poate personajul cel mai antipatizat atât de opozanții din partidele istorice, cât și de manifestanții din Piața Universității. Însă sentimentele erau reciproce, sa să spunem așa.<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
Nici Ion Iliescu nu rata vreun prilej în interviurile date la presă, în emisiunile tv sau în discursurile de la CPUN ca să-i numească pe manifestanții din piață „golani” sau „huligani”. De asemenea, presa de opoziție mustea de articole conspiraţioniste privind trecutul lui Ion Iliescu și legăturile cu Moscova, Piața Universității se cutremura de lozinci anti-FSN și anti-Iliescu, iar zeci de muzicieni lansaseră melodii care-l parodiau sau acuzau, însă trebuie menționat însă că Ion Iliescu nu a condus singur guvernul sau guvernele de atunci. El a fost sprijinit și încurajat de anturajul său, de anumiți oameni care fuseseră învățați să fugă sau să părăsească corabia la pericol.<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
Este adevărat că Ion Iliescu i-a comparat pe manifestanți cu legionarii, dar la fel de adevărat este și faptul că în jurnalele de luptă ale unităților armatei care au acționat atunci consemnează, în scris neadevăruri care le-au justificat acțiunile. Într-unul din jurnalele de luptă se consemnează faptul că pe Calea Victoriei sunt prezente batalioane legionare cu drapele fasciste, că unii striga lozinci legionare, etc.<br />
<!-- /wp:quote --><br />
<strong>Nu a existat nici un corespondent în realitate pentru asemenea manipulări sau descrieri. Au fost doar fabulații.</strong><br />
<strong><br /></strong>
<!-- /wp:paragraph --><br />
Trebuie însă menționat și un episod consemnat într-unul din rechizitoriile Parchetului privind evenimentele din 13-15 iunie și în care este descrisă atmosfera de la sediul Ministerului de Interne și de la Inspectoratul general al Poliției (IGP). În timp ce Ion Iliescu se agita în legătură cu amploarea manifestației de la Universitate, generalul Corneliu Diamandescu, șeful de atunci al IGP „stătea îmbrăcat lejer la birou, în papuci, cu o sticlă de whisky și se uita la televizor la un meci”.<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
În după-amiaza zilei de 13 iunie 1990, în jurul clădirii Ministerului de Interne s-a adunat un grup de câteva zeci de persoane, numărul acestora crescând în scurt timp la aproximativ 200. Aceştia, la început s-au manifestat paşnic şi scandau lozinci prin care cereau punerea în libertate a celor reţinuţi în cursul dimineţii, fără să cunoască faptul că acest lucru se produsese deja, manifestanţii bănuind că persoanele respective se află în arestul poliţiei.<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
De asemenea solicitau demisia ministrului de interne generalul Mihai Chiţac. Neluându-se măsuri deosebite pentru paza şi apărarea sediului Ministerului de Interne, în exterior nu existau decât patru posturi de santinelă, militari în termen, care în momentul sosirii demonstranţilor au fost retraşi în interior, astfel la fel că, la sediul Poliţiei Capitalei, din acel moment în afara clădirii nu se mai afla nici un dispozitiv de pază şi apărare, a cărui existenţă ar fi fost absolut necesară, ţinând seama de modalitatea în care s-au derulat evenimentele în cursul zilei.<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
Un dispozitiv de pază şi apărare era necesar cu atât mai mult cu cât în cursul dimineţii, un număr impresionant de poliţişti şi scutieri au eliberat Piaţa Universităţii şi era previzibil faptul că vor avea loc acţiuni de protest, ca urmare a reţinerii fără temei legal a 263 de persoane.<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
„În condiţiile arătate anterior, s-a petrecut un fapt deosebit de important şi cu efecte negative în derularea ulterioară a evenimentelor şi anume părăsirea nejustificată a clădirii Ministerului de Interne de către generalul Mihai Chiţac, ministru în funcţie. Acesta a susţinut că, după convorbirea telefonică avută cu Ion Iliescu, în care i s-a reproşat că a dispus eliberarea persoanelor reţinute în cursul dimineţii, practic i s-au întrerupt legăturile telefonice şi prin staţia de emisie-recepţie cu Inspectoratul General al Poliţiei şi, ca atare a decis să se deplaseze acolo.<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
Intrând în biroul şefului IGP, l-a găsit pe generalul Corneliu Diamandescu având o atitudine relaxată, fiind îmbrăcat lejer, în papuci, cu o sticlă de whisky şi urmărind meciul la televizor. De acolo, ministrul de interne, învinuitul Mihai Chiţac, a coordonat activitatea subalternilor săi prin telefon şi staţiile radio, transmiţând ordine şi aprobări, inclusiv pentru deschiderea focului cu muniţie de război, împotriva manifestanţilor care, de mai mult timp, strigau lozinci împotriva lui şi îi cereau demisia”, se mai menționează în rechizitoriul Parchetului privind evenimentele din 13-15 iunie 1990.<br />
În privința lui Miron Cozma, liderul minerilor din Valea Jiului, lucrurile sunt mai mult decât clare. Deși acesta susține în prezent că a fost manipulat și că de fapt grupuri de securiști coordonau deplasările minerilor în Capitală, în 1990 se lăuda și se afișa în toate emisiunile tv lăudându-se cu acțiunile minerești.<br />
<!-- /wp:quote --><br />
De altfel, el a continuat să fie implicat și în alte acțiuni violente de stradă, în 1991 fiind implicat în mineriada care a dus la căderea guvernului condus de Petre Roman. Însă și mai curios este faptul, că mai multe organizații neguvernamentale sunt acum lovite de sindromul Stockholm, liderii acestora afişându-se în conferinţe de presă alături de Miron Cozma, care-și proclamă constant nevinovăția.<br />
<br />
<br />
<figcaption></figcaption><br /><br />
<img alt="" class="wp-image-8329 aligncenter" height="307" src="https://romuluscristea.files.wordpress.com/2019/06/mineriada-780x600.jpg" width="400" /><br />
<br />
<div style="text-align: center;">
</div>
<br />
Sursă foto: identitatea.ro<br />
<br />
În fapt, reprezentanții acestor ONG-uri mizează pe o alianță care să multiplice acuzele la adresa lui Ion Iliescu, dar calcă în picioare memoria victimelor. Nu poți face dreptate falsificând istoria.<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
<strong>Cine sunt vinovații pentru mineriadă și pentru morții din acele zile ale urii de pe străzile din București?</strong><br />
<strong><br /></strong>
<!-- /wp:paragraph --><br />
Vinovații pentru mineriadă și pentru morții din perioada 13-15 iunie sunt identificați în Dosarul Mineriadei. De-a lungul a 28 de ani, procurorii militari, la fel ca și în Dosarul Revoluției, au audiat mii de martori, au declasificat documente oficiale și au făcut reconstituiri pe teren. Ca lucrurile să fie mai clare, în legătură cu evenimentele de la mineriadă au fost condamnate zeci de persoane.<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
O parte din manifestanții reținuți în legătură cu Piața universității au fost grupați în trei loturi și judecați. Toți au fost eliberați în 1991, însă unora dintre ei le-au fost reținute pedepsele, instanța consemnând că perioada de reținere corespunde faptelor descrise parţial la dosar. De partea cealaltă a baricadei au fost reținute și condamnate doar trei persoane. Deneș Domokoș, un miner din Petroșani care avea 28 de ani la mineriadă a făcut aproape 8 ani de închisoare, după ce a fost acuzat de tentative de omor pentru că a încercat să-i taie capul lui Marian Munteanu, liderul studenților din acea vreme. Fapta s-a petrecut în zona Universității, lângă fântâna din zonă.<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
Până în prezent, Deneș Domokoș este singurul miner condamnat pentru violențele din 14-15 iunie.<br />
<!-- /wp:quote --><br />
La fel ca și Miron Cozma, acesta dă vina pe manipularea promovată de către mass-media din acea perioadă și susține că Ion Iliescu este vinovatul moral, şi Marian Munteanu spune despre acest miner că a fost manipulat și menționează că nu el este cel care a făcut plângerea împotriva lui.<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
<em>„L-au condamnat pe nefericitul acela, Deneș Domokoș, care a încercat să-mi taie capul. Asta fiindcă, într-adevăr, era un caz flagrant, mai simplu de demonstrat: tentativa de omor. Sigur că este vinovat, căci nimeni nu are dreptul să dea cu toporul în cap semenilor săi. Dar eu nu am făcut plângere împotriva lui. N-am făcut plângere împotriva nimănui”, declara Marian Munteanu.</em><br />
Tot în legătură cu evenimentele de la mineriada din 1990 au mai fost arestați doi ofițeri de la UM 0215 și un maistru minier. Aceștia au intrat în casa lui Ion Rațiu de unde au furat mai multe electrocasnice și câteva zeci de mii de dolari americani, bineînţeles, după ce devastaseră tot ce le căzuseră în cale.<br />
<br />
<strong>De ce dosarul Mineriadei din iunie 1990 este blocat în Justiție? Ar mai putea acesta să schimbe ceva în societatea românească?</strong><br />
<strong><br /></strong>
<!-- /wp:paragraph --><br />
Dosarul Mineriadei este blocat și plimbat de la Parchet la tribunal și înapoi de ani și ani de zile. Totul se întâmplă pentru că nu există o decizie politică, nimeni nu-și asumă judecarea acestui dosar, deşi au trecut 29 de ani de la evenimente. Lucrurile sunt la fel ca și în Dosarul Revoluției.<br />
În luna mai, magistraţii instanţei supreme au decis, să restituie dosarul Mineriadei la procurori, fiind constatată nulitatea rechizitoriului. Toate acestea deşi procurorii militari susţin că există probe potrivit cărora 14 persoane identificate „ar fi organizat și coordonat direct atacul împotriva populaţiei civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împuşcare a patru oameni, rănirea prin împuşcare a trei persoane, vătămare integrităţii fizice şi psihice a 1.269 de oameni şi privarea de libertate a altor 1.242.<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
În același dosar au fost introduse drept părţi responsabile civilmente mai multe instituţii ale statului, precum Ministerul Finanţelor, MAI, SRI, Parchetul General, Guvernul României, Jandarmeria Română, MApN, Ministerul Economiei.<br />
Judecarea și soluționarea dosarului privind evenimentele de la mineriadă, din 13-15 iunie 1990, ar face în primul rând dreptate victimelor reale: familiilor celor împușcați, răniților și celor arestați. Sunt aproape 3.000 de persoane vătămate, există probe în acest sens, și acestora trebuie să li se facă dreptate. Din păcate, în condițiile actuale acest fapt nu se va petrece prea curând.<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
Chiar dacă dosarul va ajunge din nou în instanță, doar citarea și audierea martorilor ar dura cel puțin trei ani. Dosarul fiind retrimis la Parchet, nimeni nu știe, când și cum va ajunge să fie soluționat. Poate fi vorba de patru-cinci ani sau 30 de ani.<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
De când este tergiversat acest dosar, o generație a participanților la evenimente s-a stins, a doua își mănâncă pensia cât mai pot, iar a treia generație martoră, cea a elevilor și studenților se apropie cu pași repezi de pensie. Pentru că au trecut aproape 30 de ani.<br />
<!-- /wp:quote --><br />
<strong>Cum ar fi fost România fără Mineriade? Ne ar fi privit altfel Occidentul în tranziția lentă spre democrație și statul de drept?</strong><br />
<strong><br /></strong>
<!-- /wp:paragraph --><br />
România fără mineriade ar fi fost poate un stat normal, dacă cursul istoriei ar fi fost unul firesc, netulburat. Însă succesiunea regimurilor politice și dictaturile instaurate după cel de-al Doilea Război Mondial și până în anul 1990 ne-au dat peste cap obiceiurile, educația, comportamentul.<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
După decenii întregi de trai sub regimuri autoritare, populația a fost bulversată. Să nu uităm că, în timp ce în toate țările fostului bloc comunist, tranzițiile spre regimurile democratice au comportat șocuri reduse, România a fost sigura care s-a confruntat cu o revoluție sângeroasă, a fost traumă după traumă, frustrări acumulate care s-au revărsat violent.<br />
Așa s-a întâmplat și cu ocazia evenimentelor din 13-15 iunie 1990. Dacă lăsăm la o parte represiunea sângeroasă din finalul manifestației, protestele acelea au însemnat mult pentru democrația românească.<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
Să nu uităm că cei din Piața Universității au devenit promotori ai Proclamației de la Timișoara, care prevedea introducerea unei legi a lustrației, după modelul unor țări vecine. De asemenea, tot atunci, în piață au început demersurile pentru înființarea unui post independent de televiziune (la aceea data nu exista decât postul oficial de stat).<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
Fenomenul Piața Universității s-a datorat unui sentiment puternic, oamenii au întrezărit speranța într-o mare de neliniști. Trecerea de la regimul dictatorial spre o aparență de libertate și democrație s-a făcut mult prea brusc, nu toţi au înțeles atunci ce pot face, unde se pot duce și că viitorul lor nu mai depinde decât de acțiunile lor.<br />
Fără Piața Universității, fără demonstrațiile de acolo, tranziția spre democrație ar fi fost mult mai lentă decât ne putem închipui. Piața Universității a fost și rămâne un reper al universului democrației românești, de acolo s-a dat startul, de acolo a pornit totul. Poate și de aceea din ce în ce mai mulți încearcă să se revendice fără drept ca provenind dinspre această mișcare și caută să deturneze sensul și motivația altor demonstrații comparându-le cu Piața Universității.<br />
<!-- /wp:quote --><br />
<strong>Când va fi societatea românească pregătită în opinia dumneavoastră de reconciliere cu istoria această dureroasă de după decembrie 1989?</strong><br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
Nu de reconciliere ar fi vorba în primul rând. Înainte de toate trebuie făcută dreptate victimelor. Și celor care au pătimit la revoluție și celor care au fost maltratați în Piața Universității. Până nu le faci dreptate acestora nu ai ce reconciliere să faci. Ce să faci, să împaci victimele cu cine?<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
Există identificată prin intermediul justiției cealaltă categorie, a celor care au produs nedreptăți, a celor care au încălcat legea și au acționat violent și nejustificat? Până când instanțele nu vor decide cine și cum a acționat, nu poate fi vorba de dreptate.<br />
În plus, mai trebuie adăugat, că cel puțin în cazul mineriadei din 13-15 iunie 1990, o reconciliere simbolică a avut loc. Există și o fotografie din care răzbat emoții greu de descris. E vorba despre Congresul PNŢCD care se desfășura, în 1991, în sala Teatrului Național. O delegație a minerilor condusă de Miron Cozma, care veniseră la București să pună umărul la desființarea guvernului Petre Roman, au intrat în sala unde se desfășura acel congres.<br />
<!-- /wp:paragraph --><br />
Pe jumătate speriați, cei prezenți i-au aplaudat pe mineri, Ion Rațiu, unul din liderii marcanți ai PNȚCD s-a îmbrățișat cu Miron Cozma, șeful minerilor. Cei care înainte îi condamnaseră, acum îi aplaudau. La fel, să nu uităm nici declarațiile lui Marian Munteanu, liderul studenților, bătut de ortaci și arestat de autorități, care tot în aceea perioadă a declarant public că i-a iertat pe mineri și nu lor le are de reproșat ceva, ci celor care i-au manipulat grosolan.<br />
<!-- /wp:quote --><br />
<br />
<strong>* Interviu apărut în data de 14 iunie 2019 și preluat de pe portalul <a aria-label="Jurnaliștii.ro (se deschide într-o fila nouă)" href="https://www.jurnalistii.ro/13-15-iunie-1990-mineriada-care-a-adus-romania-in-pragul-unui-razboi-civil-interviu-cu-publicistul-romulus-cristea/?fbclid=IwAR1Aq9ipx1wgNWGNQnhMO9n67xVKPN8kwbJkBoYRg-xiX4u80NUpkOE3f80" rel="noreferrer noopener" target="_blank">Jurnaliștii.ro</a></strong><br />
<h3>
</h3>
<li><strong>Interviul a fost realizar de jurnalistul <a aria-label="Sebastian Rusu (se deschide într-o fila nouă)" href="https://www.jurnalistii.ro/13-15-iunie-1990-mineriada-care-a-adus-romania-in-pragul-unui-razboi-civil-interviu-cu-publicistul-romulus-cristea/?fbclid=IwAR1Aq9ipx1wgNWGNQnhMO9n67xVKPN8kwbJkBoYRg-xiX4u80NUpkOE3f80" rel="noreferrer noopener" target="_blank">Sebastian Rusu</a></strong></li>
<br />
<br />
<li>Citește și: <a href="https://romuluscristea.wordpress.com/2018/12/22/ce-ar-trebui-sa-stie-tanara-generatie-despre-revolutia-romana-din-decembrie-1989-interviu-cu-jurnalistul-romulus-cristea/" rel="noopener" target="_blank">Ce ar trebui să ştie tânăra generaţie despre RevoluţRomână din Decembrie 1989. Interviu cu jurnalistul Romulus Cristea</a></li>
<br />
<br />
<br />Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-35557961647323993062018-12-30T02:23:00.001+02:002018-12-30T02:28:09.152+02:00Volumul „Revoluția 1989”<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-7g40XgEHP9o/Rq9fQPFS_dI/AAAAAAAAABQ/uMWQ5EGz6v0tgIOZdr-uH5PwpoQ8tICEQCPcBGAYYCw/s1600/untitled1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="834" data-original-width="911" height="365" src="https://3.bp.blogspot.com/-7g40XgEHP9o/Rq9fQPFS_dI/AAAAAAAAABQ/uMWQ5EGz6v0tgIOZdr-uH5PwpoQ8tICEQCPcBGAYYCw/s400/untitled1.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<br />
Revolutia 1989<br />
<a data-mce-href="http://www.halbjahresschrift.homepage.t-online.de/" href="http://www.halbjahresschrift.homepage.t-online.de/">William Totok</a><br />
Articol aparut in Revista <a data-mce-href="http://www.altitudini.ro/articles.php?ai=1421&st=0&oi=1420&filter=-1" href="http://www.altitudini.ro/articles.php?ai=1421&st=0&oi=1420&filter=-1">Altitudini</a><br />
<br />
Nr. 17, iulie 2007<br />
Revolutia din decembrie 1989 a fost cel mai important eveniment din istoria recenta a Romaniei. In pofida acestui fapt evident, mai exista ziaristi, analisti, scriitori, cineasti sau istorici care, atunci cind vorbesc sau scriu despre Revolutie, prefera folosirea eufemismului "evenimentele" din 1989. Aceasta sintagma - cit si altele - exprima pe de o parte o nesiguranta nemarturisita in ceea ce priveste calificarea istorica a ceea ce s-a intimplat la sfirsitul lui 1989, pe de alta parte termenul mai reflecta si incercarile de minimalizare, chiar negare, a schimbarilor care s-au produs in urma prabusirii dictaturii national-comuniste a lui Nicolae Ceausescu.<br />
<br />
Interpretarea Revolutiei ca urmare a unei conspiratii internationale indreptate impotriva Romaniei sau calificarea rascoalei populare contra regimului ca o actiune a unor huligani nemultumiti, vehiculati de servicii secrete straine, sint incercari de bagatelizare, tributare intereselor unor persoane sau grupuri politice. Prezentarea Revolutiei in conformitate cu prejudecati si resentimente politice personale sau de dragul lansarii unor teorii originale si fanteziste pot fi intilnite in nenumarate articole si carti scrise in ultimii 17 ani.<br />
<br />
<a data-mce-href="http://community.webshots.com/user/RomulusCristea" href="http://community.webshots.com/user/RomulusCristea">Romulus Cristea </a>este un participant direct la Revolutia din 1989 care s-a aflat timp de citeva zile in incinta cladirii fostului Comitet Central al PCR. I-a cunoscut pe protagonostii noii puteri si i-a cunoscut pe revolutionarii participanti, devenind astfel un martor al intimplarilor care s-au derulat atunci. Pentru multi dintre cei care au participat direct la inlaturarea dictaturii, acele zile dramatice si singeroase au devenit o sursa permanenta de frustrari.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-wnNdwpWyEKA/XCgOkspqYQI/AAAAAAAAODs/57VUKDwD5gwVhWXY_LDhLtWwQeX9VKXEQCLcBGAs/s1600/ROMULUS%2BCRISTEA%2B6.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="640" data-original-width="445" height="640" src="https://1.bp.blogspot.com/-wnNdwpWyEKA/XCgOkspqYQI/AAAAAAAAODs/57VUKDwD5gwVhWXY_LDhLtWwQeX9VKXEQCLcBGAs/s640/ROMULUS%2BCRISTEA%2B6.JPG" width="443" /></a></div>
<br />
Odata cu trecerea anilor, multi dintre acestia au contribuit la raspindirea unor zvonuri, intoxicind atmosfera postrevolutionara cu legende si intimplari inchipuite. Suprapunerea unor fapte imaginate cu speculatii puse in circulatie de altii, deformarea evenimentelor autentice si cautarea morbida a unei fete ascunse a lucrurilor reale pot fi intilnite si in anumite interviuri pe care <a data-mce-href="http://romulus-cristea.blogspot.com" href="http://romulus-cristea.blogspot.com/">Romulus Cristea </a>le-a inregistrat si in care protagonistii de atunci prezinta adevarul lor - subiectiv! - asupra Revolutiei cu o intoleranta inrudita cu stilul dogmelor religioase. Nu lipsesc nici poantele revizioniste. Pentru acestia, modestia nu pare a fi o virtute. Aceste marturii sint dominate de exagerari egomane si difuze, de un narcisism supradimensionat, cuprinse in afirmatii sententioase care nu admit nici o replica.<br />
<br />
Dar exista si altele. Cele lucide, autentice. <a data-mce-href="http://romulus-cristea.blogspot.com" href="http://romulus-cristea.blogspot.com/">Romulus Cristea </a>le-a consemnat pe toate si le-a pus pe hirtie, infruntind eventuale ostilitati din partea acelora care se considera chiriasi ai adevarului absolut.<br />
<br />
Deci autorul acestei carti nu evita sa repete intrebarile la care raspunsurile sint de mult cunoscute, dar care au fost ignorate din varii motive. Iata un singur exemplu, sintetizat intr-unul din pasajele-cheie: "Nu se stie nici pina in prezent in urma carui eveniment s-a deschis prima oara focul. Se banuieste ca a fost o manifestare de bucurie a vreunui civil inarmat din zona fostului Palat al Republicii, la care s-a raspuns ca intr-o situatie reala de razboi, dupa care lucrurile au degenerat, totul s-a transformat intr-o balta de singe, cu sute de morti si raniti, de zece ori mai multi decit in perioada 17-21 decembrie 1989".<br />
<br />
Rareori a formulat cineva un raspuns atit de clar, lipsit de patetismul agitatorilor de profesie care au inundat piata media din Romania postcomunista.<br />
<br />
<a data-mce-href="http://romuluscristea.livejournal.com" href="http://romuluscristea.livejournal.com/">Romulus Cristea </a>este o voce lucida, care evita mistificarile si incearca sa prezinte cu obiectivitate si nepartinire un capitol important din istoria recenta a Romaniei. El stie ca toti cei care neaga Revolutia jignesc victimele.<br />
<br />
De aceea, aceasta carte este un omagiu adus celor care au murit in timpul Revolutiei, care au participat la Revolutie si au luptat pentru victoria Revolutiei.<br />
<br />
Berlin<br />
(Prefata la volumul Revolutia 1989 de <a data-mce-href="http://uk.360.yahoo.com/rcristea2002" href="http://uk.360.yahoo.com/rcristea2002">Romulus Cristea</a>, Editura Romania pur si simplu, Bucuresti, 2007)Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-47069933878309984522016-02-09T18:57:00.000+02:002017-11-28T19:01:54.038+02:00Anul unui tipograf care a sfârşit asasinat<div class="td-post-content td-pb-padding-side" style="background-color: white; border-top: 1px solid rgb(230, 230, 230); box-sizing: border-box; color: #444444; font-family: Verdana, Geneva, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 24px; padding: 21px 19px 0px 20px;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-yepttBWqCtw/Wh2V3z_wB6I/AAAAAAAANbo/89kZPNCTim03J5RHP9njaA8LMl8C6SZlgCLcBGAs/s1600/Romulus%2BCristea%2BPMredus.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="350" data-original-width="300" height="200" src="https://4.bp.blogspot.com/-yepttBWqCtw/Wh2V3z_wB6I/AAAAAAAANbo/89kZPNCTim03J5RHP9njaA8LMl8C6SZlgCLcBGAs/s200/Romulus%2BCristea%2BPMredus.jpg" width="171" /></a></div>
<div style="box-sizing: border-box; color: #222222; line-height: 24px; margin-bottom: 24px; text-align: justify;">
<strong style="box-sizing: border-box;">Nu s-a născut pe pământ românesc şi nici sfârşitul vieţii nu l-a găsit pe-aici. A murit asasinat şi a devenit martir. Este însă unul dintre cei mai cunoscuţi tipografi români. A fost un erudit, cu o educaţie laică şi religioasă desăvârşită, întruchipare a ordinii şi a perfecţiunii de tip renascentist. Recunoscut ca atare, oficial. Numeroase instituţii de stat sau private, dar şi străzi din toată România îi poartă, în prezent, numele.</strong></div>
<div style="box-sizing: border-box; color: #222222; line-height: 24px; margin-bottom: 24px; text-align: justify;">
<strong style="box-sizing: border-box;"><a href="https://remembering7.wordpress.com/2009/12/21/romulus-cristea/" style="background: transparent; box-sizing: border-box; color: #4db2ec; text-decoration-line: none !important;">Romulus Cristea</a></strong></div>
<div style="box-sizing: border-box; color: #222222; line-height: 24px; margin-bottom: 24px; text-align: justify;">
Tipograf iscusit, autor de lucrări, gravor, teolog, ctitor de lăcaşuri de cult şi biblioteci, episcop şi mitropolit român, Antim Ivireanul a fost o personalitate culturală remarcabilă a ultimelor decenii de secol XVII şi început de secol XVIII. Un cărturar între două veacuri pline de istorie, dar a cărui trăire pământească a fost transferată veşniciei. Lucrările lăsate şi suferinţa îndurată prin tortură, înaintea morţii, l-au făcut nemuritor.<br />
Anul 2016 a fost declarat drept Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti din cadrul <a href="http://patriarhia.ro/sfantul-sinod-11/" style="background: transparent; box-sizing: border-box; color: #4db2ec; text-decoration-line: none !important;">Patriarhiei Române</a>, dar şi Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox. Pentru mai multă precizie, decizia Bisericii Ortodoxe Române privind aceste comemorări a fost urmarea unei iniţiative, din cursul anului trecut, a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.<br />
De ce este importantă o astfel de rezoluţie? Pentru că Antim Ivireanul nu este doar numele unei biblioteci, străzi, şcoli sau tipografii. Pentru că nu este suficient doar să-i pomeneşti numele pe o carte sau pe o inscripţie ca să demonstrezi că acorzi cuvenit respect pentru munca şi dăruirea răspândite către cei din jur ale unui om care a sfârşit în chinuri groaznice (pentru că a nutrit permanent o atitudine făţişă antiotomană) purtând credinţa apărării drepturilor Bisericii Ortodoxe şi a poporului român.<br />
Şi o astfel de iniţiativă mai este de apreciat pentru că trebuie înţeleasă intens legătura care a existat între creaţia literară, evoluţia tehnicii tipografice şi atmosfera profund religioasă a secolelor trecute. Pentru că istoria se poate uita dacă nu este reamintită.<br />
Adus de Constantin Brâncoveanu în Ţara Românească, la sfârşitul deceniului opt al secolului XVII, călugărul <a href="https://doxologia.ro/sfantul-ierarh-martir-antim-ivireanul-mitropolitul-tarii-romanesti" style="background: transparent; box-sizing: border-box; color: #4db2ec; text-decoration-line: none !important;">Antim Ivireanul</a> a învăţat limba română şi cea slavonă, apoi a deprins meșteşugul tiparului. La scurt timp, i s-a încredinţat conducerea tipografiei domneşti din Bucureşti, în care a demarat tipărirea de cărţi de cult, dar şi laice. Tot Antim Ivireanul, cel care a avut un rol însemnat în introducerea definitivă a limbii române în slujbele bisericeşti, a înfiinţat prima bibliotecă publică în Bucureşti, în secolul XVIII.<br />
<br />
<a name='more'></a><br /><br />
Începuturile vieţii lui Antim Ivireanul sunt puţin cunoscute, fiind născut cel mai probabil în Iviria din Caucaz, teritoriu ocupat azi de republicile Georgia şi Armenia. A murit ucis de ostaşii turci, în Rumelia (denumirea istorică a regiunii din sudul Balcanilor care aparţinea Imperiului Otoman), după ce la cererea domnitorului fanariot, Nicolae Mavrocordat, a fost înlăturat din scaunul de mitropolit al Ungrovlahiei, închis, apoi caterisit de patriarhul ecumenic şi condamnat la exil pe viaţă în mănăstirea „Sfânta Ecaterina” din Muntele Sinai. Trupul sfârtecat i-a fost aruncat într-un râu (Mariţa sau Tungea), dincolo de Adrianopol. Însă viaţa sa pământească, deşi limba română nu era limba sa nativă, a fost dăruită românilor şi culturii româneşti. Alături de diaconul Coresi, Antim Ivireanul, prin intermediul celor 63 de lucrări cunoscute, tipărite de el însuşi sau sub directa sa coordonare, este considerat unul dintre cei mai importanţi tipografi ai Secolului de aur al culturii româneşti.</div>
<div style="box-sizing: border-box; color: #222222; line-height: 24px; margin-bottom: 24px;">
<strong style="box-sizing: border-box;">*Citește și: </strong><a href="https://www.print-magazin.ro/patronii-mortii-nu-au-fost-nici-comunisti-nici-securisti/" rel="bookmark" style="background: transparent; box-sizing: border-box; color: #4db2ec; text-decoration-line: none !important;" title="„Patronii Morţii” nu au fost nici comunişti, nici securişti">„Patronii Morţii” nu au fost nici comunişti, nici securişti</a></div>
<div style="box-sizing: border-box; color: #222222; line-height: 24px; margin-bottom: 24px;">
<b>Articol apărut în revista <a href="http://www.print-magazin.ro/anul-unui-tipograf-care-a-sfarsit-asasinat/" target="_blank">Print Magazin</a> în data de 8 februarie 2016; Autor: <a href="https://www.universign.ro/2017/04/cati-bani-va-primi-un-angajator-pentru-formarea-ucenicilor/" target="_blank">Romulus Cristea</a></b></div>
</div>
Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0București, România44.4267674 26.10253839999995844.0639659 25.457091399999957 44.789568900000006 26.747985399999958tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-72872475213482130652015-01-09T13:49:00.002+02:002015-01-09T13:51:32.653+02:00Tractorul 100% electric: costuri de utilizare de 10 euro/zi și o autonomie de 12 ore<div style="text-align: justify;">
<b>Prezentat de o firmă din Franța ca prototip în urmă cu doi
ani</b>, tractorul electric 100% destinat viticulturii este deja o realitate
și se află în faza de producție, fiind destinat comercializării. O
întreprindere familială a jucat pe cartea inovației și a realizat un
utilaj agricol în premieră mondială.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
„Utilajele agricole puse în mișcare de energia electrică reprezintă
viitorul. Pentru agricultor înseamnă realizarea de economii în consumuri
energetice și la capitolul întreținere, iar pentru planeta noastră
discutăm de reducerea amprentei de carbon. Și toată lumea câștigă!”,
spune cu entuziam Aurélien Kremer, reprezentat al înreprinderii
producătoare de tractoare electrice. Tractorul denumit T4E reprezintă o
adevărată revoluție în sectorul viticol. O astfel de inovație
fundamentează, de altfel, conceptul viticulturii durabile.</div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/-T3-owgv38Gs/VK_AHO_DspI/AAAAAAAAIOs/0sATbtDc7XA/s1600/cabine-pano.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-T3-owgv38Gs/VK_AHO_DspI/AAAAAAAAIOs/0sATbtDc7XA/s1600/cabine-pano.jpg" height="300" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Foto: Kremer Energie</td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<a href="http://www.kremer-energie.fr/" target="_blank">Kremer Énergie</a> este o întreprindere familială care funcționează în
mica comună Oeuille, cu nici 270 de locuitori, din nord – estul
Franței, în departamentul Marne (regiunea Champagne-Ardenne). Aici s-a
lansat, în anul 2008, conceptul tractorului destinat viticulturii
(tractor încălecător pentru rânduri de vie) acționat integral electric.
Ce a însemnat acest proiect? Peste 700.000 de euro investiți, 5.000 de
ore de proiectare, un colectiv de lucru care a fluctuat de la doi la
șase salariați și un parteneriat cu producătorul de șampanie <a href="http://www.moet.com/prehome" target="_blank">Moët & Chandon</a> și care a sprijinit procesul de realizare al motorului electric
propriu-zis, astfel încât acesta să corespundă cerințelor
agricultorilor.<br />
<br />
<a name='more'></a> </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
„Pentru un fermier achiziția unui astfel de tractor electric este
considerată o investiție consistentă. Da, T4E costă cu 30% mai mult
decât un tractor convențional, însă la final, economiile realizate sunt
substanțiale”, a declarat responsabilul de proiect din partea Moët
& Chandon, Simon Floch.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Constructorul susține însă că deși cumpărarea unui astfel de tractor
este o investiție importantă, trebuie avute în vedere costurile de
utilizare care se situează la nivelul a 10 euro/zi, de 15 ori mai
scăzute decât în cazul unui tractor hidraulic clasic. De asemenea,
costurile de întreținere sunt mult reduse dacă se ține seama de faptul
că T4E are doar 50 de piese mecanice în mișcare, în comparație cu cele
5.000 ale unui utilaj tradițional. Se mai adaugă la aceste avantaje și
aportul calitativ: fermierul nu se va mai plânge de dureri de cap și de
spate, tractorul funcționând fără vibrații și fără zgomot. În funcție de
amploarea lucrărilor efectuate, autonomia utilajului poate ajunge la 12
ore. Pe acest tractor se pot atașa unelte de lucru pentru diverse
operațiuni realizate în viticultură: triturarea și amestecarea
resturilor vegetale, tunderea viei și aplicarea de tratamente
fitosanitare). Pentru alimentarea cu energie sunt utilizați
acumulatori cu litiu, având un randament ridicat. Capacitatea de
producție a întreprinderii de tractoare electrice este de 50 de unități
anual, gama de tractoare urmând să fie extinsă și pentru activități de
legumicultură.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Articol apărut în <a href="http://infoferma.ro/articol_1530-tractorul+agricol+100+electric+++costurile+de+utilizare+de+10+euro+zi+si+o+autonomie+de+12+ore.html" target="_blank"><b>Infoferma</b></a> din 8 ianurie 2015; Autor: <a href="http://romuluscristea.wordpress.com/" target="_blank"><b>Romulus Cristea</b> </a></div>
Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-18498180015917341672015-01-09T13:31:00.000+02:002015-01-09T13:31:07.062+02:00Tehnologii avansate pentru testarea rezistenţei clădirilor la seisme<div style="text-align: justify;">
<b>Cum poţi construi şi proteja o clădire, care adăposteşte echipamente sensibile</b> de tipul serverelor sau reţelelor de calculatoare, amplasată într-o zonă supusă seismelor cu periodicitate şi intensitate ridicate? Cercetătorii de la Universitatea din Buffalo (SUA), susţinuţi de <a href="http://labs.yahoo.com/" target="_blank">Yahoo Labs</a>, National Science Foundation şi câteva grupuri industriale americane caută soluţiile la o astfel de problemă şi efectuează o serie teste pentru dezvoltarea unor tehnologii pentru construcţia unor structuri rezistente la cutremure. </div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/-t_Di4IMexRs/VK-7wTQxS7I/AAAAAAAAIOg/do8l9PLMK8k/s1600/neeswood_f.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-t_Di4IMexRs/VK-7wTQxS7I/AAAAAAAAIOg/do8l9PLMK8k/s1600/neeswood_f.jpg" height="251" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Foto: National Science Foundation</td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În general, în regiunile cu risc seismic ridicat, proiectarea şi montarea unor noi instalaţii sau facilităţi în clădiri se realizează prin integrarea acestora în cadrul unor sisteme de protecţie pasivă, care asigură însă doar o protecţie de ansamblu la cutremure. Dar facilităţile deja existente în astfel de situaţii sunt chiar fundaţiile fixe convenţionale ale clădirilor şi care amplifică mişcările generate de cutremur, spre echipamentele sensibile montate la interior. Cercetările americanilor de la Universitatea din Buffalo vizează tocmai protejarea acestor echipamente, având în vedere şi ansamblul construit. </div>
<div style="text-align: justify;">
Inginerii-cercetători au utilizat la teste mai multe dispozitive pe care au instalat 40 de servere donate de Yahoo Labs. Serverele de calculator au fost montate în mai multe configuraţii, pe o platformă izolată de simulare seismică. Ramele-suport au fost apoi supuse unor variate mişcări tridirecţionale şi monitorizate pentru a putea analiza efectele unui cutremur. </div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><br />
<div style="text-align: justify;">
„Întreruperea bruscă a funcţionării unor echipamente şi componente electronice pot avea un impact dezastruos. Prin cercetări susţinute se încercă limitarea cât mai mult posibil a apariţiei unor disfuncţionalităţi, prin îmbunătăţirea performanţelor echipamentelor de a rezista la un cutremur periculos”, a declarat profesorul asociat în inginerie civilă, Claudia Marin-Artieda,de la Universitatea Howard, referitor la experimentele desfăşurate la Universitatea din Buffalo. </div>
<div style="text-align: justify;">
În prima fază a cercetării s-a stabilit că instalarea unui strat separator faţă de fundaţie şi a unui suport independent de amortizare poate reduce semnificativ deteriorarea sistemelor de calculatoare şi a altor echipamente electronice. Astfel, este necesar ca echipamentele sensibile să fie instalate pe o bază suport de absorbţie a energiei şi care să nu aibă contact rigid cu planşeul sau fundaţia. Serverele de calculator ar trebui să fie astfel poziţionat încât să devină vârful bazei de absorbţie de energie generată în situaţia unor mişcări telurice dezordonate.
Pe lângă Yahoo Labs şi <a href="http://www.nsf.gov/" target="_blank">National Science Foundation</a>, cercetările au mai fost susţinute prin furnizarea de echipamente specializate de firmele industriale Seismic Foundation Control Inc., The VMC Group, Minus K Technology Inc., Base Isolation of Alaska şi Roush Industries Inc.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Articol apărut în <a href="http://www.infoconstruct.ro/stire_4332-tehnologii+inovative+pentru+testarea+rezisten%C5%A3ei+cl%C4%83dirilor+la+cutremure.html" target="_blank"><b>Infoconstruct</b></a> din 6 ianuarie 2015; Autor: <a href="http://romuluscristea.wordpress.com/" target="_blank"><b>Romulus Cristea </b></a></div>
Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-329956914578924232014-12-17T12:01:00.001+02:002014-12-17T21:27:59.930+02:00Din seara zilei de 22 decembrie 1989, în Comitetul Central<div style="text-align: justify;">
<b>Imagine din seara de 22-23 decembrie 1989</b>, la Comitetul Central-aripa UTC, etajul 1. Fotografia este realizată de Ion Laurențiu.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<a href="https://romuluscristea.files.wordpress.com/2014/12/cc-romulus-cristea-e1418809281437.jpg"><img alt="Foto: Ion Laurențiu" class="size-full wp-image-8141" height="266" src="https://romuluscristea.files.wordpress.com/2014/12/cc-romulus-cristea-e1418809281437.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
Foto: Ion Laurențiu
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În imagine: <a href="http://romuluscristea.wordpress.com/" target="_blank">Romulus Cristea</a>, Cristi Crăciun, George Grosu, M. Mihalache, V. Lupu, Sorin Dan și alții.</div>
Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-27956297845216927732014-03-20T15:47:00.003+02:002014-12-17T12:11:13.397+02:00Emisiune TVR Internațional. Despre pariul cu agricultura, la “România dus-întors”<div style="text-align: justify;">
<b>Ediţia de joi 20 martie a emisiunii “România dus-întors” abordează agricultura şi perspectivele acestui sector în următorii 7 ani.</b>
De la ora 22.00, la <a href="http://tvri.tvr.ro/despre-pariul-cu-agricultura-joi-la-romania-dus-intors_7471.html" target="_blank">TVR Internaționa</a>l, Gabriela Dumbravă abordează tema schimbărilor din agricultură și ne arată cât de viabilă este investiția în acest sector.
Invitații din studio:
<b>Romulus Cristea -</b> jurnalist revista <a href="http://agrointel.ro/19519/cel-mai-important-actionar-al-deutz-ag-a-achizitionat-o-fabrica-de-tractoare-in-turcia/" target="_blank">Agrointel</a>;
Daniel Botănoiu - secretar de stat în Ministerul Agriculturii;
Marcel Cucu - vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Brăila</div>
<div style="text-align: center;">
<a href="http://romuluscristea.files.wordpress.com/2014/03/romania-dus-intors-ed_89021800.jpg"><img alt="romania-dus-intors-ed_89021800" class="size-full wp-image-8029 aligncenter" src="http://romuluscristea.files.wordpress.com/2014/03/romania-dus-intors-ed_89021800.jpg" height="225" width="400" /></a> </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
* Emisiunea poate fi urmărită și pe <a href="http://www.tvrplus.ro/" target="_blank">TVR+</a>, pe tabletă sau mobil.
Peste jumătate dintre cetăţenii Uniunii Europene consideră că agricultura este foarte importantă pentru viitor. Aşa arată un sondaj publicat de Comisia Europeană şi efectuat cu ocazia modificărilor aduse Politicii Agricole Comune adoptate de <a href="http://www.europarl.europa.eu/portal/ro" target="_blank">Parlamentul European</a> la sfârşitul anului trecut.</div>
<div style="text-align: justify;">
Noile prevederi pentru perioada 2014-2020 pun accent major pe protecţia mediului, pe sprijinirea tinerilor şi micilor fermieri cumva în detrimentul celor mari pentru care ajutoarele vor fi plafonate. Autorităţile de la Bucureşti pregătesc în această perioadă Planul Naţional pentru Dezvoltare Rurală care trebuie să se racordeze la politica europeană, dar trebuie să ţină cont şi de realităţile româneşti.</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><b></b></span></div>
<a name='more'></a><br />
<div style="text-align: justify;">
Ediţia de joi 20 martie a emisiunii “România dus-întors” abordează agricultura şi perspectivele acestui sector în următorii 7 ani.</div>
<div style="text-align: justify;">
Banii europeni sunt extrem de importanţi pentru cei ce activează în domeniu, pentru că rata profitabilităţii nu este atât de mare pentru mulţi dintre producători. Adică, pentru cei care într-adevăr muncesc. Chiar şi aşa, unii pariază pe agricultură. Este cazul lui Florin Panc, un bihorean care a muncit în Italia, s-a întors în ţară şi a investit într-o fermă de animale, dar şi al unui grec ce a ales România să producă lactate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Foto: TVR Internațional</div>
Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-25601810518796331552013-12-03T17:08:00.000+03:002013-12-03T17:08:49.606+03:00Comitetul Central 1989<b>O imagine din sediul Comitetului Central</b> (CC-UTC), Bucureşti, strada Oneşti. O fotografie realizată de Ion Laurenţiu, în luna decembrie 1989.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://4.bp.blogspot.com/-KXBaQFm1QsQ/Up3klrKK8rI/AAAAAAAAH3Y/Qf6i8le_0UE/s1600/CC+Romulus+Cristea.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/-KXBaQFm1QsQ/Up3klrKK8rI/AAAAAAAAH3Y/Qf6i8le_0UE/s1600/CC+Romulus+Cristea.jpg" height="213" width="320" /></a></div>
<br />
In imagine, in centru, pe rândul doi - <a href="http://romuluscristea.wordpress.com/2008/08/26/612/" target="_blank">Romulus Cristea</a>. Mai sunt în fotografie: George Grosu, Ioan Toma, Cristi Crăciun,Mioara Mihalache, Florin Prunescu şi alţii<br />
<br />Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-37500744095610146482013-05-02T00:40:00.001+03:002013-05-02T00:42:17.154+03:00Cum să faci profit dintr-o fermă de iepuri<div style="text-align: justify;">
<b>Crescătorii mari de iepuri pentru carne se pot număra pe degetele de la o mână</b>.</div>
<div style="text-align: justify;">
<img alt="" class="mceWPmore mceItemNoResize" data-mce-src="http://www.agrointel.ro/wp-includes/js/tinymce/plugins/wordpress/img/trans.gif" src="http://www.agrointel.ro/wp-includes/js/tinymce/plugins/wordpress/img/trans.gif" title="Mai multe..." /></div>
<div style="text-align: justify;">
O
fermă de iepuri este o afacere profitabilă care poate susţine în zonele
unde funcţionează şi alte activităţi conexe şi poate asigura cel puţin
2-3 locuri de muncă permanente, spune Marius Coblişan, care deţine o
crescătorie de iepuri în satul Ruginoasa din Sălaj.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a data-mce-href="http://www.agrointel.ro/wp-content/uploads/2013/04/ferma-de-iepuri.jpg" href="http://www.agrointel.ro/wp-content/uploads/2013/04/ferma-de-iepuri.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="ferma de iepuri" class="alignnone size-full wp-image-7022" data-mce-src="http://www.agrointel.ro/wp-content/uploads/2013/04/ferma-de-iepuri.jpg" height="240" src="http://www.agrointel.ro/wp-content/uploads/2013/04/ferma-de-iepuri.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Încă din 2005,
Marius Coblişan (40 de ani) de profesie inginer zootehnist şi-a dorit o
afacere în domeniul agroozotehnic. A început să-şi cumpere teren la
Ruginoasa, a adunat 2,2 hectare şi s-a pus pe treabă. A început să
cultive lucernă, sparcetă, golomăţ şi alte plante furajere.</div>
<div style="text-align: justify;">
„La
început speram să fac piscicultură, dar suprafaţa de teren era
insuficientă. Aşa că am m-am apucat să-mi creez o bază furajeră proprie
cu leguminoase şi graminacee perene. De atunci, cultiv lucernă, golomăţ,
sparcetă care au o rentabilitate deosebită, semeni o dată şi timp de
cinci-şase ani coseşti de 3-4 ori pe an. Prin 2009, am început <a href="http://www.agrointel.ro/6962/cum-sa-faci-profit-dintr-o-ferma-de-iepuri/" target="_blank">afacerea cu iepuri</a>, mai precis am pus pe picioare o fermă tradiţională de
creştere a iepurilor”, povesteşte Marius Coblişan.</div>
<div style="text-align: justify;">
Inginerul
zootehnist spune că afacerea a demarat cu multă muncă. A avut diverse
locuri de muncă. Zece ani a fost angajat la abatorul de stat din Cluj.
Pentru a aduna banii necesari deschiderii fermei de iepuri, a lucrat ca
şofer în transporturi internaţionale având avantajul unui carnet de
conducere profesionist.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Hibrid de carne produs în fermă gospodărească</b></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
„Am
pornit cumpărând 20 de iepuri aşa-zişi ţărăneşti, iepuri pe care îi
ştiţi de prin gospodăriile ţăranilor. Am depus la consiliul judeţean
două proiecte pentru două hale care au fost autorizate şi au primit
toate avizele necesare. Afacerea o gândeam şi atunci şi acum ca fiind
una cu dezvoltare permanentă. Cele două proiecte depuse sunt conform
cerinţelor Uniunii Europene cu asigurarea standardelor de igienă şi de
bunsăastare a animalelor. Încă sper să ajung la amploarea unei afaceri
intensive de creştere a iepurilor pentru carne”, a precizat Marius
Coblişan.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><br />
<div style="text-align: justify;">
În timp, fermierul a reuşit să creeze prin încrucişări
un hibrid de carne. A folosit iepurele comun „ţărănesc” pe care l-a
încrucişat cu rase de la nivelul mic până la greu. A folosit pentru
hibridul de carne iepuri din rasa Neoozelandez alb şi roşu, Chincilla şi
Uriaşul belgian alb.</div>
<div style="text-align: justify;">
„Am obţinut un hibrid rezistent la boli şi
care suportă foarte bine temperaturile scăzute de mediu. Ferma pe care o
deţin e într-o zonă deluroasă, cu temperaturi scăzute.</div>
<div style="text-align: justify;">
Deşi este
rezistent la boli, pentru mai multă siguranţă efectuez vaccinări contra
bolii hemoragice şi pentru prevenirea mixomatozei ( o afecţiune
infecto-contagioasa de origine virală, extrem de agresiva, care atacă
atât iepurii domestici, cât şi cei sălbatici). De asemenea, utilizez şi
Ivomec, un deparazitant intern. Marele avantajpe care îl am la fermă
este însă baza furajeră proprie. În principu, hrana iepurilor este
asigurată în proporţie de mai bine de 85% din furajele din cultura
proprie. Eventual mai cumpăr unele cereale şi caut tot timpul să cumpăr
la preţul cel mai scăzut posibil. Deci hrana pentru iepuri nu este o
problemă. Pot să zic că au fost perioade când producţia furajeră mare
mi-a permis săvând de exemplu lucernă şi golomăţ la alţii, la ciobanii
din zonă sau la alţi crescători”, a menţionat fermierul.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Investiţie de 35.000 euro</b></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Ferma
de iepuri de la Ruginoasa funcţionează în regim gospodăresc. În fermă
sunt permanent 100 de iepuroaice şi 30-40 de iepuri masculi. Marius
Coblişan vizează pentru anii viitori un efectiv de 1.000 de animale în
ferma de iepuri. Câştigurile din reproducerile de la fermă pot fi mari
dacă ţinem cont că numărul fătărilor la un animal este de 4-5 pe an, cu
6-8 iepuri înţărcaţi la o fătare. Deci o singură iepuroaică poate da
naştere la alţi 40 de iepuri pe an.</div>
<div style="text-align: justify;">
Iepurii din ferma de la
Rugionoasa sunt vânduţi după ce ajung la vârsta de 6 luni, însă la o
fermă cu creştere intensivă, unde se asigură şi hrană concentrată puii
se pot vinde la vârsta de douî luni şi jumătate.<br />
În general iepurii sunt animale sensibile şi trebuie feriţi de şocuri, stres etc.</div>
<div style="text-align: justify;">
La
ferma din Ruginoasa, hibridul de carne obţinut de fermier s-a adaptat
foarte bine la mediu. „Peste 75% din efectivul de animale de la fermă
stă afară, pe pat de paie sau fân. Nu este deranjat de temperaturi
scăzute. Chiar şi fătările se fac tot afară, nu în hală. S-au
aclimatizat nemaipomenit. Când vine vremea fătării, iepuroiaca îşi face
cuib din fând, căptuşeşte cu fire de păr şi adăpostul astfel creat
pentru pui e foarte căduros. Rar, când e ger extrem, ca mâsură de
prevedere mut iepuroaicele să fete în hală. Dar în general nu sunt
probleme, sunt bine adaptaţi la temperaturi scăzute. În schimb, iarna,
trebuie să le asigur apă încălzită pentru băut, altfel nu beau.<br />
Până acum, am investit circa 35.000 euro.</div>
<div style="text-align: justify;">
În
general, reinvestesc tot ce câştig, asta am dorit să fac şi asta fac,
sunt zootehnist şi voi continua cu acest gen de afacere”, a declarat
Marius Coblişan. Iepurele este considerat matur şi bun de reproducţie la
5 luni când deja poate ajunge la o greutate de 4,5-6 kilograme. Ca
avantaje: nepretenţios la hrană, capacitate de înmulţire foarte mare şi
este rezistent la mediu. În schimb, pentru a obţine un kilogram de carne
e nevoie de patru kilograme de hrană. Însă iepurii pot fi hrăniţi şi cu
resturi vegetale.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Nici un abator funcţional</b></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
„Este
ciudat câ în România nu sunt mulţi crescători de iepuri de carne. La
fel, nu există nici o tradiţie privind mâncărurile din carne de iepure.
Eu la iepuri le dau furaje, le mai dau şi cereale, le combin hrana. Însă
toată lumea trebuie să ştie, mai ales ţăranii cu mici gospodării,
iepurii pot fi crescuţi cu resturi vegetale. Dacă ai un şanţ pe lângă
casă, dai o coasă, aduni şi dai la iepuri. Le mai dai şi altele de prin
gospodărie.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div data-mce-style="text-align: center;" style="text-align: center;">
<br data-mce-bogus="1" /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Practic
nu e decât un efort de a le da hrană şi aia fără mari pretenţii. Nu
înţeleg de ce oamenii nu au prin gospodării iepuri care sunt uşor de
crescut. Ca să înţeleagă lumea, dacă pe lângă o gospodărie ai 10
iepuri-femele şi un iepure mascul nu mai ai nevoie să cumperi niciodată
carne, tot necesarul de carne pentru familie îl ai asigurat”, a mai spus
Marius Coblişan, care de asemenea spune că pe lângă investiţia actuală
are de când să mai investească încă de trei ori pentru a crea o fermă cu
peste 1.000 de iepuri, cu climatizare.</div>
<div style="text-align: justify;">
Din totalul de 2,2 hectare
a fermei de la Ruginoasa, doar o zecime din suprafaţă este ocupată de
hală, depozitul de furaje şi cuştile de iepuri. Pe restul suprafeţei se
cultivă furaje.</div>
<div style="text-align: justify;">
Inginerul zootehnist spune că a construit aproape
singur totul. Cuştile le-a făcut din bucăţi de lemn, cu acoperitoare de
tablă. Le-a adaptat adăpătoarea pentru apă şi dispozitivul pentru hrană.
Pentru a creşte viguroşi le mai dă iepurilor şi vitamine Biochem, un
bidon de cinci litri costă 100 de euro, dar 250 mililitri se diluează cu
1.000 de litri de apă, deci nu este deloc costisitor.</div>
<div style="text-align: justify;">
„Pe scurt,
dacă eşti pasionat de munca pe care o faci totul devine rentabil. Eu am
fost dispus să fac totul. Am cărat cu roaba, am curăţat cuştile, car
lucerna, dau de mâncare. Concediile mele se fac la lucru, muncesc la
ferma mea. Este multă muncă dar şi satisfacţie când vezi că ai realizat
ceva. Mai am angajată la fermă încă o persoană cu carte de muncă. Cred
că orice fermă deschisă într-o localitate cu probleme poate asigura
oarecare prosperitate. Pe lângă fermă se dezvoltă alte activităţi, mai
dai de muncă la câţiva oameni, lumea este mai mulţumită”, susţine Marius
Coblişan.</div>
<div style="text-align: justify;">
Dificultăţi la vânzare</div>
<div style="text-align: justify;">
Iepurii de la ferma din
Ruginoasa se vând cu 25-30 lei pe bucată, cu TVA inclus. „Ferma merge pe
reproducţie. Producem iepuri de carne dar nu putem vinde propriu zis
carne de iepure pentru câ nu există abatoare autorizate pentru iepuri.
Cei mai mulţi iepuri se vând în perioada ianuarie-mai. Umblu săptămânal
în târguri, la expoziţii, caut clienţi, altfel nu aş putea rezista, Vând
şi la bucată. Cumpărătorii sunt diverşi, unii iau pentru gospodărie, îi
îngraşă pentru carne. Alţii au case şi suprafeţe de terenuri şi cumpără
iepuri pentru a popula grădinile.</div>
<div style="text-align: justify;">
Am avut cumpărători şi de la
ocoalele silvice care cumpără iepuri de o anumită constituţie şi
culoare. O altă problemă cu care mă confrunt este că nu am unde să
comercializez blănurile. Când tai la fermă, blana, capetele şi alte
organe le dau la câîni. Îmi pare rău de blăniţe sunt de mare calitate,
păcat câ nu există nimeni care să le prelucreze. Am călătorit în alte
ţări. Amfost uimit să văd cum se procedează în agricultură în Polonia,
Germania, Ungaria. Oamenii sunt mai responsabili, lucrează mai mult, nu
lasă un petic de pământ nelucrat. Sper ca actuala criză să-i trezească
pe oameni la realitate şi să valorifice toate afacerile de nişă din
agricultură”, a menţionat Marius Cobleşan.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>A dispărut hibridul românesc de carne</b></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Interesant
este însă că în România, fermele de iepuri crescuţi pentru carne se pot
număra pe degetele de la o mână. Crescătorii spun că deşi afacerea este
una rentabilă, piaţa românească nu are încă o reţea dezvoltată pentru
valorificarea superioară a cărnii şi a produselor din carne de iepure.
În prezent, în România, nu mai există nici măcar un singur abator
funcţional pentru sacrificarea iepurilor.</div>
<div style="text-align: justify;">
Ultimul abator de iepuri
de la Cluj a fost închis în urmă cu trei ani. De altfel, în buletinele
statistice ale Insitutului Naţional de Statistică activitatea de
cunicultură (creşterea iepurilor) nu este pomenită. Înainte de 1990, în
timpul dictaturii comuniste existau numeroase ferme şi valorificarea
cărnii şi a blănurilor erau la mare preţ. Fusese chiar creat de
specialişti un hibrid românesc performant de carne, dar despre care
crescătorii nu mai ştiu dacă există pe undeva.</div>
<div style="text-align: justify;">
Carnea de iepure
este una de calitate, fără grăsime multă. Ea se foloseşte chiar şi în
dieta cardiacilor,vârstnicilor etc. Este hrănitoare şi bogată în
proteine. Un kilogram de carne de iepure are doar 1.600 de calorii, spre
deosebire de cea de pui – 1.800 de calorii, curcan- 2.500 calorii,
porc- 4.400 calorii.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Blănurile nu pot fi comercializate</b></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Vicepreşedintele
Asociaţiei crescătorilor de iepuri şi animale de blană din Timiş,
Ştefan Bogyis, spune la rându-i că înţelege cu greu reţinerea oamenilor
în a creşte şi consuma carne de iepure.</div>
<div style="text-align: justify;">
„Da, avem o problemă în
ţară. Crescători adevăraţi de iepuri de carne, cu ferme mari pot fi
număraţi pe degetele de la o mână. Carnea este una de calitate,
deosebită, nu înţeleg de ce nu se consumă. În plus, din câte ştiu când
există cerere se oferă un preţ foarte scăzut care nu acoperă munca
crescătorului. Sunt multe probleme în domeniu. Dar nu doar la categoria
ferme de carne stăm nu prea bine. Nici în domeniul expoziţional nu ne
putem lăuda. Eu cresc iepuri de expoziţie, exemplare deosebite şi pentru
expoziţii de specialitate trebuie să mă deplasez permanent în exterior,
în Germania, Polonia, Ungaria, Cehia. În România, mai greu”, a declarat
Ştefan Bogyis.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-size: small;">Articol aparut in <a href="http://www.agrointel.ro/6962/cum-sa-faci-profit-dintr-o-ferma-de-iepuri/" target="_blank">AgroIntel</a>; Autor: <a href="http://romuluscristea.wordpress.com/" target="_blank">Romulus Cristea</a>; Foto: AgroIntel </span></b></div>
Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com6tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-89317446133823490512012-12-03T17:57:00.001+03:002012-12-03T17:58:36.860+03:00Sabotati ziarul Romania libera (I)<div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">
<b>Ziarul România liberă "a uitat" să-mi mai plăteasca salariile</b>
începând din luna februarie. Se mai adaugă munca "la negru", prestată
pentru Medien Holding, pentru mai multe suplimente ale ziarului România
libera şi pentru care banii s-au încasat, dar nu s-au virat şi pentru
ziarişti. Eu o consider o escrocherie, ca să nu o numesc mizerie. Sunt
uimit sa văd acum un "protest" al colegilor, dar care au stat impasibili
când vedeau cum sunt escrocat de ziarul la care lucram de 23 de ani
(din 1990). Colegii "răzvrătiţi" nu au scos niciun cuvânt când vedeau că
eu, de luni si luni de zile, prestam pe gratis. În schimb, colegii
jurnalişti îşi încasau salariile pe drepturi de autor sau lanegru, cu
banuţii număraţi ca la frizer, în mână (eu am preferat sa lucrez legal,
în schimb).<br />
În plus, am mai descoperit că nici asigurările nu sunt
plătite de doi ani de zile. ITM-ul are acum de lucru si cu România
liberă, dar şi cu proprii angajaţi "unşi".</div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">
Nu-mi
rămâne decât să-i rog pe cei care mai au bun simţ să saboteze acest
ziar (România liberă, dar şi Academia Caţavencu care face parte din
trust, deşi tirajele nu mai sunt auditate de BRATT), adică pur şi simplu
să nu-şi mai facă abonamente şi să nu-l mai citească, dar nici să nu
mai deschidă pagina lor de web. E suficient doar atât. Nesimţirea a fost
maximă. Altceva nu a mai rămas de făcut! Doar aşa mai puteţi dovedi
puţină solidaritate cu ziaristii escrocaţi. Altfel umpleţi în continuare
buzunarele lui Adamescu & Co care sfidează jurnaliştii escrocaţi.
Adamescu continua să vină la birou fie cu Rolls Royce, fie în Maybach,
în timp ce ziariştii sunt rupţi de foame de luni de zile. Un trabuc pe
care-l fumează zilnic Dan Adamescu costă cât salariul neplătit de luni
de zile al unui junalist. Un individ cu moralitate diminuată,
discutabilă şi care a adus ziarul în stadiul în care se află astăzi. La
zero barat, un ziar neauditat si aproape inexistent.<br />
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://romuluscristea.files.wordpress.com/2012/11/dsc06215-1024x768.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Cum am fost escrocat de ziarul România liberă" border="0" class=" wp-image-7780 " data-mce-src="http://romuluscristea.files.wordpress.com/2012/11/dsc06215-1024x768.jpg" height="239" src="http://romuluscristea.files.wordpress.com/2012/11/dsc06215-1024x768.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="mceTemp mceIEcenter" style="text-align: justify;">
<dl class="wp-caption aligncenter" data-mce-style="width: 420px;" id="attachment_7780" style="width: 420px;">
<dt class="wp-caption-dt" style="text-align: center;"><br /></dt>
<dd class="wp-caption-dd" style="text-align: center;"> Cum am fost escrocat de ziarul România liberă</dd></dl>
</div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">
Ce
să vă mai spun? Că am aflat că nu am şansa să recuperez nimic de la
societate. Totul a fost spoliat şi mătraşit. "Actorii-dirijori" sunt
indicaţi şi arătaţi cu degetul în persoana directorului general Adrian
Rus (care cerşea imperativ de la redactori redirecţionarea impozitelor
către ONG-urile proprii, afirmând-halal model de părinte- că are de
cumpărat fân pentru caii fiicei şi bascheţi pentru băiatul de la liceu
) şi a directorului economic Dan Sabău. Despre Găbi Gheorghiţa Barbu,
şefa de la personal care malversaţioneză şi ştate, nu va pot spune decât
ce ştie toată lumea. Discutăm de o semianalfabeta şi abia aştept ca în
zilele următoare să public scrisorile electronice primite de la aceasta.
Pentru fapt divers, i se spune în redacţie, "Miau-Legat" sau
"Servitoarea". Surpriza vine în viitorul apropiat. Cu probe si
documente. La poliţie unii deja au dat cu subsemnatul, alţii aşteaptă
mandatul de aducere, aşa cum de altfel a auzit direct şi Alexander
Adamescu.</div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">
La
Poliţie şi Parchet sunt, în prezent, instrumentate câteva dosare
privind situaţia de la România liberă. De exemplu, la Secţia 9 Poliţie
Mai sunt şi nişte procese pe rol. Sper ca lucrurile să fie soluţionate
în curând.</div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">
Mai
am de adăugat însă ceva. Ziarul România liberă îmi plătea un
"fantastic" salariu de 1.800 lei, un fel de pedeapsa pentru faptul că am
refuzat să lucrez ilegal "la negru" sau pe drepturi de autor. În
schimb, colegii, 99,99%, care în prezent plâng pe la colţuri, primeau
3.500-6.000 de lei lunar drept răsplată pentru"fentarea" legii prin
aşa-zise drepturi de autor sau plată pe ştate de aruncat la coş.</div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">
*
Voi publica cât de curând lista cu firmele, politicienii si oamenii de
afaceri care au beneficiat indirect de munca mea, neplatită de
angajator. O astfel de firma, de exemplu, este compania care imbuteliază
apa minerală <a data-mce-href="http://borsec.romaqua-group.ro/" href="http://borsec.romaqua-group.ro/">Borsec</a>.</div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">
** Cititi alte cateva zeci de comentarii la materialul de mai sus, pe pagina mea de la <a data-mce-href="https://www.facebook.com/romuluscristea" href="https://www.facebook.com/romuluscristea">Facebook</a>:</div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">
<b><a data-mce-href="https://www.facebook.com/romuluscristea" href="https://www.facebook.com/romuluscristea">https://www.facebook.com/romuluscristea</a></b></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div data-mce-style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">
<span data-mce-style="text-decoration: underline;" style="text-decoration: underline;"><b>Va urma</b></span></div>
Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com12tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-80024440358471782222012-12-03T16:46:00.001+03:002012-12-03T16:54:56.631+03:00Moartea jurnalismului de investigatie nu-i induioseaza nici pe spioni <div class="image" style="text-align: justify;">
<a class="group" href="http://www.print-magazin.ro/media/localStorage/7d/20/d5/7d20d593b4144da143331ef285abff7a.JPG" rel="group" style="display: block;" title="">
</a><span class="nrImages"></span>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<a href="http://www.print-magazin.ro/media/localStorage/99/92/4c/99924cb89d19540971b4e589208c52d5.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" border="0" src="http://www.print-magazin.ro/media/localStorage/99/92/4c/99924cb89d19540971b4e589208c52d5.JPG" title="" /></a><b>Prăbușirea presei scrise și a jurnalismului de
investigație va schimba oare strategiile agențiilor de informații
referitoare la metodele de monitorizare și prelucrare prin „open
source"? Deși e greu de înțeles pentru tradiționaliștii nostalgici și
apărătorii presei scrise, activitățile de "open source intelligence" vor
prospera continuu și vor deveni tot mai rafinate chiar și fără
jurnalismul clasic de investigație practicat până în prezent.</b></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Până la 90% dintre informațiile obținute și prelucrate de marile
agenții de intelligence provin, în ultimii ani, din ceea ce este denumit
ca "open source". Informațiile astfel obținute din monitorizarea și
analiza mass-media și a site-urilor de internet sunt practic cu risc
zero și nu încalcă legislațiile naționale. Criza economică mondială a
grăbit însă și prăbușirea presei scrise, iar jurnalismul de investigație
se zbate să supraviețuiască. Deși unii jurnaliști acceptă cu
dificultate ideea că munca lor nu mai este apreciată la fel ca în urmă
cu 10-15 ani, internetul și tehnologia au schimbat drastic regulile
jocului. În prezent, este mult mai dificil să culegi știri în
exclusivitate și să realizezi anchete care să schimbe reguli în
societate sau politică. În plus, criza economică a redus și mai mult
resursele financiare pentru astfel de demersuri. S-a ajuns până la
situația în care, din rațiuni economice, ziarele bulevardiere folosesc
serviciile agențiilor de detectivi profesioniști, iar marile trusturi de
presă cumpără direct materiale de la instituții private de
intelligence. Materialele sunt editate și asumate de redacțiile de
jurnaliști, iar din punct de vedere economic, toată lumea este
mulțumită. În plus, informațiile obținute spre publicare sunt cumva
garantate de profesioniști care utilizează surse și metode de
investigație verificate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Și în România lucrurile stau asemănător, tendința probabil va fi
aceeași. Publicațiile de scandal achiziționează fotografii și materiale
video de la agențiile de detectivi particulari, așa explicându-se
conținutul aproape identic al ziarelor de acest tip. Apar și situații
mai delicate uneori când agențiile de detectivi sunt incomodate de
prezența unor jurnaliști pe teren și oferă pur și simplu materialele
brute cu titlu gratuit condiționând "eliberarea" zonei de investigație.
Rețetele funcționează cu succes. Cât privește jurnalismul de
investigație, mai ales după declanșarea crizei, acesta a dispărut cu
desăvârșire. Principala cauză a prăbușirii este în primul rând situația
dezastruoasă în care se află presa scrisă, în special din rațiuni
financiare. Situația a devenit atât de gravă încât așa-zisele anchete se
realizează prin telefon, sau sunt inventate, reluate și însăilate din
materiale deja publicate de diverse agenții de presă sau alte
publicații.</div>
<div style="text-align: justify;">
În astfel de condiții, se poate aprecia că activitatea de open source
intelligence nu va avea după ce să suspine, iar ofițerii de informații
nu vor avea mai mult de alergat. Deși jurnalismul de investigație este
tot mai absent, internetul se dezvoltă cu o viteză greu de imaginat,
informațiile care apar sunt tot mai numeroase și neașteptate. Trebuie
însă să știi să le selectezi, să le analizezi, să le găsești rostul și
abia apoi să le coroborezi (obligatoriu) cu verificări clasice pe teren.
De asemenea, interfața prietenoasă a ciberspațiului mai permite
fabricarea și asumarea de calități greu de verificat în timp limitat.
Aplicațiile existente pentru internet, camerele video live, platformele
sociale, dar și obligarea prin legislație a unor importante instituții
să publice informații despre activitățile desfășurate ușurează
incredibil munca de monitorizare și analiză a agențiilor și
profesioniștilor din intelligence.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Articol de <a href="http://romuluscristea.wordpress.com/" target="_blank">Romulus Cristea</a>, aparut in revista <a href="http://www.print-magazin.ro/article/2012/12/03/moartea-jurnalismului-de-investigatie-nu-i-induioseaza-nici-pe-spioni.html" target="_blank"><b>Print Magazin</b></a>, la data de 3 decembrie 2012 </div>
Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-4625588837482071342012-02-02T16:00:00.000+02:002012-02-02T16:02:52.936+02:00Dezbaterile RL: Repartitoarele pentru caldura sunt o pacaleala. Contoarele sunt solutia<br />
<div style="text-align: justify;">
<br />
<b>Expertul în programe energetice, Tudor Popescu,</b> a declarat în cadrul ediţiei din 1 februarie a emisiunii Dezbaterile RL că repartitoarele sunt doar un mod de a păcăli contribuabilii. În schimb, soluţia pentru scăderea costurilor la întreţinere o reprezintă contoarele.<br />
<br />
Tudor Popescu, fost director al Agenţiei Municipale pentru Eficientizare şi Reglementare în domeniul Energiei Bucureşti (AMEREB), discută cu <b><a href="http://romuluscristea.wordpress.com/">Romulus Cristea</a></b> despre principalele motive pentru care preţurile la întreţinere sunt în continuă creştere.</div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<br />
<embed allowscriptaccess="never" flashvars="" height="350" pluginspage="http://www.macromedia.com/go/getflashplayer" src="http://widgets.vodpod.com/w/video_embed/Video.16037302" type="application/x-shockwave-flash" width="425" wmode="transparent"></embed></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="display: block; font-size: 10px;"><a href="http://vodpod.com/watch/16037302-repartitoarele-pentru-caldura-sunt-o-pacaleala-contoarele-sunt-solutia?pod=">Repartitoarele pentru caldura sunt o pacaleala....</a>, posted with <a href="http://vodpod.com/?r=bt">vodpod</a></span></div>
<br />
<br />
* Vezi şi <b><a href="http://www.romanialibera.ro/multimedia-video/video-solutiile-lui-popescu-pentru-reducerea-facturii-la-intretinere-bazine-construite-de-udrea-gospodari-capabili-si-contoare-de-caldura-252132.html">Soluţiile lui Popescu pentru reducerea facturii la întreţinere: bazine construite de Udrea, gospodari capabili şi contoare de căldură</a></b>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-61737646693143894042009-12-02T01:46:00.002+02:002009-12-02T01:49:17.295+02:00O poveste despre libertate, de Andrea Varga<div style="text-align: justify;"><b>Istoricul maghiar <a href="http://www.romanialibera.ro/a98948/andrea-varga-bucurestiul-trebuie-sa-i-reabiliteze-pe-eroii-din-1956-mti.html" rel="nofollow">Andrea Varga</a>, în colaborare cu Reprezentanţa</b> Comisiei Europene în România prezintă, într-o nouă expoziţie documentară de curând inaugurată, documente şi fotografii despre istoria recentă a ţărilor est-europene. Mai precis, expoziţia intitulată " O poveste despre libertate" documentează evenimentele care au avut loc acum 20 de ani, la căderea Cortinei de Fier.<br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: center;"> <img alt="" class="size-full wp-image-5747" height="273" src="http://romuluscristea.wordpress.com/files/2009/12/varga-prim.jpg" title="Expoziţia
"O poveste despre libertate", de Andrea Varga" width="400" /><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">"Soarta şi libertatea noastră nu sunt independente de cele ale celorlalţi nici în spaţiu, nici în timp: nici în România, nici în Europa, dar nici acum şi nici în istoria viitorului”, a declarat istoricul Andrea Varga despre această expoziţie, citată de jurnalistul <a href="http://www.cotidianul.ro/autori/doinel_tronaru-683.html" rel="nofollow">Daniel Tronaru</a>.Fotografiile şi documentele inedite prezentate publicului în cadrul expoziţiei, provin, în principal, din arhivele principalelor instituţii europene şi a postului de radio Europa Liberă.<br />
</div><blockquote><div style="text-align: justify;">"1989 a fost anul în care popoarele din estul Europei şi-au câstigat libertatea, negând oranduirea social-politică de tip bolsevic. Despre această lupta şi despre solidaritatea, de la acea vreme, dintre Estul si Vestul Europei povesteşte, tuturor cetăţenilor liberi ai Uniunii Europene, expoziţia recent inagurată la sediul Reprezentantei UE la Bucureşti", a spus Varga.<br />
</div></blockquote><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Expoziţia va fi deschisă între orele 10 şi 18, de luni până duminică, până la sfârşitul lunii februarie 2010, la Centrul de Informare de la parterul Reprezentanţei <a href="http://ec.europa.eu/index_ro.htm" rel="nofollow">Comisiei Europene. </a><br />
</div><div style="text-align: justify;"><h3><a href="http://ec.europa.eu/index_ro.htm" rel="nofollow"><b></b></a></h3>La vernisaj au fost prezenţi şi au rostit discursuri comisarului european Leonard Orban, Excelenţa Sa ambasadorul Suediei, Mats Aberg; ES ambasadorul Austriei, Martin Eithinger; Andrea Varga; Niculae Idu; Radu Filipescu şi publicistul Josef Klein-Medeşan.<br />
<br />
<div style="text-align: center;"><a href="http://ec.europa.eu/index_ro.htm" rel="nofollow"><img alt="" class="size-full wp-image-5752" height="265" src="http://romuluscristea.wordpress.com/files/2009/12/varga1.jpg" title="Istoricul Andrea Varga" width="400" /></a><br />
</div></div><div style="text-align: justify;"><br />
La cerere, este posibilă vizitarea expozitiei beneficiind de explicaţiile unui ghid.<span style="text-decoration: underline;"> </span><br />
<span style="text-decoration: underline;">Adresa:</span><br />
Representation of the European Commission in Romania<br />
Str. Vasile Lascar 31, sector 2, 020492 Bucharest<br />
telefon: 00 40 21 203 54 45<br />
fax: 00 40 21 316 88 08<br />
</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
<b>**</b> Andrea Varga a venit la Bucuresti în urma cu 12 ani cu o bursă Soros, ocupîndu-se cu studierea dosarelor la Arhivele Naţionale dar şi în alte arhive. A semnat zece filme documentare, a editat sau co-editat patru volume de documente şi a realizat mai multe expoziţii. Prima expoziţie, "Printre rînduri" a fost inaugurata în 2006, la Budapesta şi Bucureşti.<br />
<br />
Foto: <a href="http://horvatherno.hu/index.php?option=com_portfolio&id=29&view=item&Itemid=59&lang=hu" rel="nofollow">Horváth Ernő</a><br />
</div>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-12007100202712934032009-10-02T02:42:00.002+03:002009-10-02T02:46:34.699+03:00Cel mai scazut consum de energie electrica din ultimii zece ani<div class="autor_data_detalii" style="text-align: justify;"><a href="http://romuluscristea.wordpress.com/"><b>Romulus Cristea</b></a><br />
<br />
</div><div></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="text_detalii_articol" style="text-align: justify;"><b>» In primele noua luni, consumul de energie electrica a inregistrat o scadere cu peste 10%, in timp ce productia s-a redus cu 12%. De asemenea, consumul de gaze naturale in primele opt luni s-a redus cu 35%. Analistii din domeniul energiei sustin ca este o situatie fara precedent, cel putin pentru perioada ultimilor zece ani, insa aceasta scadere a consumului nu configureaza deocamdata o eventuala criza in energie. </b><br />
<b><br />
</b><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SsU-eIrUKUI/AAAAAAAAF5I/OG8pRXIP7dA/s1600-h/art_166396_1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SsU-eIrUKUI/AAAAAAAAF5I/OG8pRXIP7dA/s400/art_166396_1.jpg" /></a><br />
</div>Criza economica a lovit in plin si sectorul energetic, reculul inregistrat in domeniul activitatilor economice conducand la o scadere importanta a consumului de energie electrica si, implicit, a productiei de energie. Situatia este similara si pe piata gazului natural, consumul fiind diminuat, in primele opt luni ale anului, cu 35%, potrivit reprezentantilor <a href="http://transgaz/">Transgaz</a>. Consumul de electricitate a scazut in luna septembrie cu 11,4% fata de luna similara din 2008, iar productia s-a diminuat cu 12,8%, declin care depaseste cu putin media pentru primele noua luni, reiese din datele companiei nationale de transport al energiei <a href="http://www.transelectrica.ro/">Transelectrica</a>.<br />
In primele noua luni, consumul de energie a inregistrat o scadere cu 10,1%, in timp ce productia s-a redus cu 12%, potrivit unui raport al Transelectrica transmis miercuri <a href="http://www.bvb.ro/">Bursei de Valori Bucuresti</a> (BVB).<br />
"Diminuarea consumului de energie este rezultatul reducerii drastice a activitatilor economice survenite pe fondul crizei. Scaderea consumului este inregistrata in mod special la marii consumatori industriali si este cu siguranta o situatie fara precedent in ultimii zece ani. O scadere mult mai accentuata a avut loc la inceputul anilor ’90, cand economia a fost in colaps. Cu toate acestea, scaderea inregistrata in acest an nu contureaza o criza in sectorul energetic", ne-a declarat <a href="http://www.ire.ro/">Jean Constantinescu</a>, presedintele Institutului National Roman pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Izvoarelor de Energie (IRE). <br />
<br />
Lunile din acest an cu cele mai ample scaderi, atat la productie, cat si la consum, au fost aprilie si mai. In luna aprilie au fost consemnate o diminuare cu 14% a consumului si o reducere cu 15,6% a productiei. In mai, potrivit Transelectrica, consumul de energie electrica a fost mai mic cu 11,5%, iar productia a fost redusa cu 13,4%.<br />
Desi pe ansamblul economiei diminuarea consumului de energie electrica a fost de 10%, pe segmentul de piata reglementata reprezentat de populatie s-a inregistrat o crestere. Pentru primele sapte luni ale anului, Institutul National de Statistica a comunicat o crestere a consumului casnic de 7,5%.<br />
"In Romania, consumul mediu pe locuitor e de aproximativ 2.500 kWk/an, in timp ce in Uniunea Europeana vorbim de un consum mediu pe locuitor de 4.500 kWh/an. Pe acest segment al consumatorilor casnici, Romania are de recuperat, deci o crestere medie in acest an, de 7%, nu e deloc surprinzatoare", a precizat presedintele IRE.<br />
</div><div class="text_detalii_articol" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="text_detalii_articol" style="text-align: justify;">Articol aparut in ziarul <a href="http://www.romanialibera.ro/a166396/cel-mai-scazut-consum-de-energie-electrica-din-ultimii-zece-ani.html"><b>Romania libera</b></a> din 2 octombrie 2009<br />
</div><div class="text_detalii_articol" style="text-align: justify;">Foto: <a href="http://www.romanialibera.ro/a166396/cel-mai-scazut-consum-de-energie-electrica-din-ultimii-zece-ani.html">Romania libera</a><br />
</div>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-39911894820978472742009-09-08T17:32:00.001+03:002009-09-08T17:32:50.029+03:00Led Zeppelin Black Dog 1973<div xmlns='http://www.w3.org/1999/xhtml'><p><object height='350' width='425'><param value='http://youtube.com/v/N9i2fqxSjTI' name='movie'/><embed height='350' width='425' type='application/x-shockwave-flash' src='http://youtube.com/v/N9i2fqxSjTI'/></object></p></div>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-40137554053509211912009-08-26T21:11:00.000+03:002009-08-26T21:12:32.849+03:00Masterat in Productie multimedia si audiovizuala, la FJSC<p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><b><a href="http://www.fjsc.ro/Romana/master_multim.htm" mce_href="http://www.fjsc.ro/Romana/master_multim.htm">Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării</a> (FJSC) </b>din cadrul Universităţii din Bucureşti, organizează în perioada 8-13 septembrie înscrieri la programul de <b>masterat</b> <b><a href="http://www.fjsc.ro/Romana/master_multim.htm" mce_href="http://www.fjsc.ro/Romana/master_multim.htm">Producţie multimedia şi audiovizuală.</a> Coordonatoarea acestui program de masterat este </b><a href="http://www.fjsc.ro/Romana/master_multim.htm" mce_href="http://www.fjsc.ro/Romana/master_multim.htm"><b> </b></a><b><a href="http://www.fjsc.ro/Romana/georgeta_drula.htm" mce_href="http://www.fjsc.ro/Romana/georgeta_drula.htm">conf. univ. dr. Georgeta Drulă.</a></b><b> </b></p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">Examenul de admitere va avea loc în <b>19 septembrie, ora 9.</b><a href="http://www.fjsc.ro/Romana/master_multim.htm" mce_href="http://www.fjsc.ro/Romana/master_multim.htm"><b> </b></a> </p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SpV285cbjxI/AAAAAAAAF0s/0APlTQus34I/s1600-h/untitled.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 300px; height: 162px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SpV285cbjxI/AAAAAAAAF0s/0APlTQus34I/s320/untitled.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5374332518920851218" border="0" /></a>Taxa de înscriere 150 lei. Suma se va achita la orice bancă sau sucursală de bancă în contul BCR Sector 5, Cod IBAN: RO 03 RNCB 0076010452620060, Cod fiscal 4505502. Chitanţa de plată a taxei trebuie să poarte numele candidatului.</p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">La inscriere candidatii isi vor exprima optiunea pentru unul sau mai multe programe masterale (in vederea unei posibile redistribuiri).</p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><b>CONŢINUTUL DOSARULUI DE ÎNSCRIERE</b></p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">1) Cerere de înscriere şi un dosar-plic alb;<br />2) Diploma de bacalaureat şi diploma de licenţă, ambele în original;<br />3) Certificatul de naştere, în copie legalizată;<br />4) Copie legalizată după certificatul de căsătorie (dacă este cazul);<br />5) 3 fotografii tip buletin de identitate, pe hârtie fotografică;<br />6) Chitanţă - taxă de înscriere 150 de lei . Suma se va achita la orice bancă sau sucursală de bancă în contul BCR Sector 5, Cod IBAN: RO 03 RNCB 0076010452620060, Cod fiscal 4505502.<br />7) Eseu de motivare, în două exemplare; </p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><b>TAXA DE ŞCOLARIZARE</b></p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><b>Taxa anuală de şcolarizare este de 2.500 RON şi se achită în doua rate semestriale la</b> <b>orice bancă sau sucursală de bancă în contul BCR Sector 5, Cod IBAN: RO 03 RNCB 0076010452620060, Cod fiscal 4505502.</b> Chitanţa de plată a taxei trebuie să poarte numele studentului.</p> <h3 style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">Examenul de admitere</h3> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">Examenul de admitere constă în:</p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">a) eseu/scrisoare de motivatie (cca. 2 pagini), în funcție de interese, afinități, experiența acumulată și specificul programului de masterat; eseul se depune odata cu dosarul de inscriere</p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">b) interviu de admitere – pe baza eseului depus si a ariei de interese a candidatului in specializarea masterului.</p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">Studenţii masteranzi ai FJSC beneficiaza, pe parcursul celor doi ani de studiu, de locuri de cazare in caminele Universitatii din Bucuresti, de burse de studiu si sociale, precum si de burse in cadrul Programului european de schimburi interuniversitare ERASMUS iar în semestrul al IV-lea, de stagii de practică la universităţi partenere în cadrul Programului european Lifelong Learning.</p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><u>Citeşte şi alte amănunte despre planul de învăţămînt şi programele de masterat organizate de FJSC:</u></p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><b><img src="http://romuluscristea.wordpress.com/wp-includes/js/tinymce/plugins/wordpress/img/trans.gif" mce_src="http://romuluscristea.wordpress.com/wp-includes/js/tinymce/plugins/wordpress/img/trans.gif" alt="" class="mceWPmore mceItemNoResize" title="Mai mult..." /></b></p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">Coordonatoarele programelor de masterat:</p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><b>Managementul instituţiilor mass-media</b> - <b><a href="http://www.fjsc.ro/luminita_rosca.htm" mce_href="http://www.fjsc.ro/luminita_rosca.htm">Conf. univ. dr. Luminiţa Roşca</a></b></p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><b>Teorii şi metode de cercetare în ştiinţele comunicării</b> - <b><a href="http://www.fjsc.ro/daniela_frumusani.htm" mce_href="http://www.fjsc.ro/daniela_frumusani.htm">Prof. univ. dr. Daniela Frumuşani</a></b></p> <h3 style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><b>Producţie multimedia şi audio-video </b>- <b><a href="http://www.fjsc.ro/georgeta_drula.htm" mce_href="http://www.fjsc.ro/georgeta_drula.htm">Conf. univ. dr. Georgeta Drulă</a></b></h3> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><b>Campanii de comunicare în publicitate şi relaţii publice </b>- <b><a href="http://www.fjsc.ro/cristina_coman.htm" mce_href="http://www.fjsc.ro/cristina_coman.htm">Conf. univ. dr. Cristina Coman</a></b></p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><b>Jurnalism tematic</b> - <b><a href="http://www.fjsc.ro/mirela_lazar.htm" mce_href="http://www.fjsc.ro/mirela_lazar.htm">Conf. univ. dr. Mirela Lazăr</a></b></p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><b>Comunicare corporativă (Managementul comunicării şi al resurselor umane)</b> - <b><a href="http://www.fjsc.ro/viorica_paus.htm" mce_href="http://www.fjsc.ro/viorica_paus.htm">Conf. univ. dr. Viorica Păuş</a></b></p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">Detalii despre programele de masterat:</p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><span>1. <a href="http://www.fjsc.ro/Romana/master_mimm.htm" mce_href="http://www.fjsc.ro/Romana/master_mimm.htm">Managementul institutiilor mass-media</a><br />2. <a href="http://www.fjsc.ro/Romana/master_com.htm" mce_href="http://www.fjsc.ro/Romana/master_com.htm">Teorii şi metode de cercetare în ştiinţele comunicării</a><br />3. <a href="http://www.fjsc.ro/Romana/master_campanii.htm" mce_href="http://www.fjsc.ro/Romana/master_campanii.htm">Campanii de comunicare în publicitate şi relaţii publice </a><br /><b>4. <a href="http://www.fjsc.ro/Romana/master_multim.htm" mce_href="http://www.fjsc.ro/Romana/master_multim.htm">Producţie multimedia şi audiovizuală</a></b><br />5. <a href="http://www.fjsc.ro/Romana/master_tematic.htm" mce_href="http://www.fjsc.ro/Romana/master_tematic.htm">Jurnalism tematic</a></span><br /><span>6. <a href="http://www.fjsc.ro/Romana/master_com_ru.htm" mce_href="http://www.fjsc.ro/Romana/master_com_ru.htm">Comunicare corporativă (Managementul comunicării şi al resurselor umane)</a></span> </p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><b>Mastere ID (pentru absolvenţii pre-Bologna)</b></p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">Jurnalism & Multimedia<br />Relaţii publice şi publicitate<br />Comunicare şi resurse umane </p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"> </p><h5 style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">Precizări</h5> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">În conformitate cu prevederile Universităţii din Bucureşti, media minimă de admitere la master este nota <b>6 (şase)</b>. FJSC va înmatricula toţi candidaţii care obţin note peste această medie, pe locurile bugetate şi pe cele cu taxă; în acest fel, programele de master vor funcţiona cu mai multe grupe de studiu.</p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">Precizăm că locurile bugetare pentru fiecare program de master vor fi stabilite după încheierea inscrierilor, în mod proporţional cu numărul de candidaţi înscrişi pentru fiecare din cele 6 programe de master de zi ale FJSC. În cazul unor solicitări mari, locurile cu taxă se pot suplimenta.</p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"> </p><h5 style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><b> Avantajele cursurilor de masterat la FJSC </b></h5> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><b>- </b>Studiile de masterat organizate de FJSC deschid posibilitatea doctoratului</p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">- Studiile de masterat ofera posibilitatea reconversiei profesionale catre domenii de larg interes (Jurnalism, Publicitate, Relatii Publice, Multimedia)</p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">- Candidatii admisi pe locurile de la buget, ca si cei admisi pe locurile cu taxa vor beneficia de burse (în limita fondurilor disponibile), ca si de locuri în camin (în limita locurilor disponibile).</p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><b>- </b>Masteranzii FJSC vor putea beneficia de programele <a href="http://www.auf.org/" mce_href="http://www.auf.org/">Agence Universitaire de la Francophonie</a>, ale Ministerului Educatiei, Erasmus si Leonardo pentru efectuarea unor stagii în strainatate de un semestru sau de un an în Franta, Belgia, Spania, Suedia etc.</p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">Avantajele unui masterat la ID</p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">- Diplomele oferite sunt recunoscute de M. E. C.<br />- Metoda de invatamant ID este o metoda flexibila ce permite respectarea ritmului propriu de invatare<br />- Posibilitatea de a lucra si de a invata în acelasi timp, eliminand cheltuielile de masa si cazare necesare in alte sisteme de invatamant<br />- Metode interactive de predare – invatare - evaluare<br />- Suport pedagogic continuu:<br />- Materialele de curs:<br />- Intâlniri tutoriale.</p> <p><span><b>PROGRAMUL SECRETARIATULUI</b></span> </p> <p align="justify"><b>Masterat:</b></p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">Luni - joi ---> 13 - 15</p>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-11920905612968803592009-05-23T23:21:00.004+03:002009-05-24T17:09:33.708+03:00Mozart - Eine kleine Nachtmusik<div xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml"><strong>Wolfgang Amadeus Mozart- Mică serenadă târzie</strong> (Eine kleine Nachtmusik); <a rel="#someid1" href="http://www.newtrinitybaroque.org/">New Trinity Baroque</a>, Atlanta; Dirijor: Predrag Gosta<p><br /></p><p><br /><object height="350" width="425"><param value="http://youtube.com/v/wKhH2hRa-WQ" name="movie"><embed type="application/x-shockwave-flash" src="http://youtube.com/v/wKhH2hRa-WQ" height="350" width="425"></embed></object></p></div>Postat pe Youtube de newtrinitybaroque<br /><br />Wolfgang Amadeus Mozart (născut 27 ianuarie 1756, Salzburg, decedat 5 decembrie1791, Viena) a fost un compozitor austriac.Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-20006253500381630602008-12-14T01:59:00.013+02:002008-12-14T03:03:31.830+02:00Grafica noua la blogul meu de la Wordpress<div style="text-align: justify;">Blogul meu -<a href="http://romuluscristea.wordpress.com/">Periodic</a>, de la Wordpress, are o noua infatisare si 50.000 de vizitatori. I-am schimbat radical grafica. Acum e clasica, simpla, luminoasa si placuta.<br /></div><div style="text-align: justify;"><div style="text-align: justify;">De la tema implicita Kubrik, oferita de Wordpress, cu doua coloane si deschidere de pagina care poate fi schimbata (culoare, fond, imagine etc) la un format -tema cu un design minimalist recomandat (dedicat) jurnalistilor profesionisti - The Journalist v1.9 (realizata de <a href="http://lucianmarin.com/">Lucian E. Marin</a>, 22 ani, student la <a href="http://www.pub.ro/">Universitatea Politehnica Bucuresti</a>).<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SURSW8YrAsI/AAAAAAAAExY/VzFTfjL78Tw/s1600-h/wordpress222.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 189px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SURSW8YrAsI/AAAAAAAAExY/VzFTfjL78Tw/s320/wordpress222.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5279435217305273026" border="0" /></a><br />Noul format este tot pe doua coloane, fond alb, foarte luminos si latime fixa. Arata mult mai bine si sper sa va placa si voua.<br />V-am postat aici ambele capturi ale paginii (cea veche si cea nou) ca sa puteti compara singuri si sa apreciati schimbarea.<br /><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SURRYLKO2XI/AAAAAAAAExQ/qRVSZVE4xTQ/s1600-h/wordpres11s.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 335px; height: 172px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SURRYLKO2XI/AAAAAAAAExQ/qRVSZVE4xTQ/s320/wordpres11s.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5279434138939480434" border="0" /></a><br /><br />Va astept sa ma vizitati si sa-mi comentati articolele la <a href="http://romuluscristea.wordpress.com/">http://romuluscristea.wordpress.com</a><br /></div><h3><br /></h3>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-58794048769227682682008-12-04T22:55:00.003+02:002008-12-13T17:55:27.269+02:00Guvernul croat,criticat pentru arestarea fondatorului unui grup anti-Sanader de pe Facebook<p>ZAGREB, Croaţia -- Opoziţia l-a acuzat luni (1 decembrie) pe prim-ministrul Ivo Sanader de sprijinirea încălcării drepturilor omului după ce poliţia a <a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SUPakO8kQ7I/AAAAAAAAEuw/BtXX_oam2vA/s1600-h/sniksa-klecak382-thumb.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 120px; height: 150px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SUPakO8kQ7I/AAAAAAAAEuw/BtXX_oam2vA/s320/sniksa-klecak382-thumb.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5279303504230630322" border="0" /></a>interogat un tânăr pentru crearea unui grup de oponenţi ai lui Sanader în reţeaua socială online <a href="http://www.facebook.com/">Facebook</a>. Niksa Klecak, în vârstă de 22 de ani, şi-a denumit grupul "Pariez că pot găsi 5 000 de persoane care nu îl plac pe Sanader". Poliţia declară că l-a investigat pe acesta din cauza unui montaj fotografic în care Sanader apare în uniformă nazistă. Legea croată interzice simbolurile naziste. Klecak a fost eliberat doar după ce a dovedit că nu el a încărcat fotografia pe internet. <a href="http://www.europeanforum.net/news/416">Zoran Milanovic</a>, liderul formaţiunii de opoziţie Partidul Social Democrat, a afirmat că acest caz este un "precedent periculos", care periclitează libertatea de expresie. (Vecernji List, AP, Javno - 01/12/08) </p> <p>Acest conţinut a fost comandat pentru <a href="http://www.setimes.com/cocoon/setimes/xhtml/ro/features/setimes/newsbriefs/2008/12/02/nb-08">SETimes.com</a> </p> <p>******************************** </p> <p>03/12/2008 </p> <blockquote>Premierul croat <a href="http://www.vlada.hr/english">Ivo Sanader</a> a fost supus luni unui tir de acuzaţii pentru arestarea unui activist al opoziţiei care a fondat un grup pe <a href="http://www.facebook.com/people/Romulus-Cristea/543170023">Facebook</a> pentru a-l critica.</blockquote> <p> </p> <p>Liderul principalului partid de opoziţie din Croaţia, <a href="http://www.javno.com/en/croatia/clanak.php?id=200801">Partidul Social Democrat</a> (SDP), a condamnat luni (1 decembrie) autorităţile guvernamentale pentru arestarea unui activist de partid care a fondat un grup pe Facebook pentru a-l critica pe premierul Ivo Sanader. </p> <p>"Aştept ca Sanader să spună dacă el crede că a fost o metodă bună, pe care poliţia ar trebui să o reţină şi să o folosească, sau dacă este un precedent care nu trebuie să se mai repete", a afirmat liderul SDP, <a href="http://www.nacional.hr/en/articles/view/33608/18/">Zoran Milanovic</a>, la Zagreb. </p> <p> <a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SUPar84_TnI/AAAAAAAAEu4/TAhTf18fuVo/s1600-h/2222.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 150px; height: 152px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SUPar84_TnI/AAAAAAAAEu4/TAhTf18fuVo/s320/2222.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5279303636822740594" border="0" /></a><a href="http://profy.com/2008/11/29/man-arrested-for-creating-a-facebook-group-in-croatia/">Niksa Klecak</a>, în vârstă de 22 de ani, liderul Forumului Tineretului SDP din Dubrovnik, este fondatorul unui grup Facebook intitulat "Fac pariu că pot găsi 5 000 de persoane care nu-l plac pe Sanader". Poliţia l-a interogat vineri, după ce pe pagina de start a grupului a apărut un montaj foto în care premierul apărea în uniformă nazistă. Klecak a negat încărcarea fotografiei pe site, afirmând că oricare din cei 6 500 de membri ai grupului ar fi putut face acest lucru. </p> <p>Poliţia nu a putut găsi dovezi care să ateste că activistul SDP deţinea materiale cu însemne naziste – interzise de legea croată – şi l-au eliberat. </p> <p>Klecak a afirmat că acţiunea poliţiei a fost motivată politic şi că în spatele acesteia s-a aflat filiala locală a <a href="http://www.hdz.hr/">Uniunii Democrate Croate</a> (HDZ), formaţiunea lui Sanader. </p> <p>Autorităţile ar trebui să fie capabile să facă distincţia între satiră şi exprimările rasiste şi fasciste, a spus Milanovic. Arestarea lui Klecak pune în pericol libertatea de exprimare, a subliniat el, cerându-i lui Sanader să o condamne. </p> <p>Cu toate acestea, premierul nu a fost de acord, afirmând că joaca cu zvastica sau cu alte simboluri naziste sau ustaşe nu are nimic de-a face cu satira. </p> <p>"Nu există satiră cu însemne naziste", a afirmat Sanader într-un interviu acordat luni postului naţional de radio. "Tot ceea ce se întâmplă pe <a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SUPa2-ggQ4I/AAAAAAAAEvA/Z9F1J6FzZLU/s1600-h/33333333.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 151px; height: 202px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SUPa2-ggQ4I/AAAAAAAAEvA/Z9F1J6FzZLU/s320/33333333.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5279303826235474818" border="0" /></a>Facebook cu acel însemn nazist nu este îndreptat împotriva primului ministru, ci împotriva democraţiei din Croaţia"."Tot ceea ce se întâmplă pe Facebook cu acel însemn nazist nu este îndreptat împotriva primului ministru, ci împotriva democraţiei din Croaţia", a afirmat premierul Ivo Sanader. </p> <p>El a mai afirmat că nu a ştiut de acţiunile întreprinse de poliţie în acest caz pentru că nu se afla în ţară la acea dată. </p> <p>Privind arestarea lui Klecak ca pe "abuz notoriu al poliţiei în scopuri politice", analistul politic Jelena Lovric a afirmat pentru agenţia AP că aceasta demonstrează că guvernul "nu poate influenţa internetul, iar acest lucru îl înspăimântă". </p> <p>Negând acuzaţiile privind motivaţia politică, şeful poliţiei din Croaţia, <a href="http://www.wral.com/news/page/2019491/?id_entity=64832">Vladimir Faber</a>, a insistat că investigaţia nu a avut legătură cu afilierea politică a lui Klecak. </p> <p>Faber a declarat de asemenea că poliţia a acţionat conform legii, dar a cerut scuze familiei lui Klecak pentru toate neplăcerile suferite în timpul percheziţionării apartamentului lor. </p> <p>Între timp, potrivit AP, numărul site-urilor antiguvernamentale de pe Facebook s-a înmulţit rapid la sfârşitul săptămânii. Unul din aceste site-uri, care cere organizarea unui protest anti-Sanader la sfârşitul lunii, a atras 80 000 de membri. </p> <p>Acest conţinut a fost comandat pentru <a href="http://www.setimes.com/cocoon/setimes/xhtml/ro/features/setimes/newsbriefs/2008/12/02/nb-08">SETimes.com</a> </p> <p>Foto: <a href="http://www.gettyimages.com/Home.aspx">Getty Images</a>; Facebook</p> <p> </p> <p><u>Grupul lui </u><a href="http://www.facebook.com/people/Niksa-Klecak/1066481349"><u>Niksa Klecak</u></a><u>, postat pe Facebook se numeste</u>: </p> <h5><strong><a href="http://www.facebook.com/group.php?gid=9178553158">Kladim se da cu naci 5000 facebookera koji ne vole Sanadera!</a></strong></h5>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-11195771414021887072008-12-03T00:50:00.003+02:002008-12-13T17:56:12.492+02:00Lista noilor parlamentari<p>Lista noilor parlamentari potrivit proceselor verbale inregistrate la <a href="http://www.beclocale2008.ro/">Biroul Electoral Central</a>.</p> <p>BUCURESTI <br />**<u>Camera Deputatilor</u> <br /><strong>Colegiul1</strong>: Bogdan Olteanu (<a href="http://www.pnl.ro/">PNL</a>); <strong>Colegiul 2</strong>: Daniel Budurescu (PNL); <strong>Colegiul 3</strong>: Ludovic Orban (PNL); <strong>Colegiul 4</strong>: Costica Canacheu (<a href="http://www.pd.ro/">PD-L</a>); <strong>Colegiul 5</strong>. Georgian Pop (<a href="http://www.psd.ro/">PSD</a>+<a href="http://www.pur.ro/">PC</a>); <strong>Colegiul 6</strong>. Rodica Nassar (PSD+PC); <strong>Colegiul 7</strong>. Florian Popa (PSD+PC); <strong>Colegiul 8</strong>. Brandusa Novac (PD-L); <strong>Colegiul9</strong>. Theodor Paleologu (PD-L); <strong>Colegiul10</strong>. Catalin Croitoru (PD-L); <strong>Colegiul11</strong>. Sulfina Barbu(PD-L); <a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SUPbEdM3hSI/AAAAAAAAEvI/Zp78OgfckP8/s1600-h/artid_1228229424.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 162px; height: 131px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SUPbEdM3hSI/AAAAAAAAEvI/Zp78OgfckP8/s320/artid_1228229424.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5279304057812911394" border="0" /></a><strong>Colegiul12</strong>. Cristian Petrescu (PD-L); <strong>Colegiul13</strong>. Danile Pirpiliu (PD-L); <strong>Colegiul14</strong>. Radu Zatreanu (PD-L); <strong>Colegiul15</strong>. Silviu Prigoana (PD-L); <strong>Colegiul16.</strong> Sergiu Andon (PSD+PC); <strong>Colegiul17</strong>. Ruxadra Jipa (PSD+PC); <strong>Colegiul18</strong>. Doina Burcau (PSD+PC); <strong>Colegiul19</strong>. Daniela Popa (PC); <strong>Colegiul20</strong>. Oana Niculescu-Mizil (PSD); <strong>Colegiul21</strong>. Dumitru Chirita (PSD+PC); <strong>Colegiul22</strong>. Alina Gorghiu (PNL); <strong>Colegiul23</strong>. Aura Vasile (PSD+PC); <strong>Colegiul24.</strong> Daniel Geanta (PD-L); <strong>Colegiul25</strong>. Elena Udrea(PD-L); <strong>Colegiul26</strong>. Florea Damian (PSD+PC); <strong>Colegiul 27</strong>. Cornel Pieptea (PNL); <strong>Colegiul 28</strong>. Danut Liga (PD-L) <br />**<u>Senat <br /></u><strong>Colegiul1</strong>. Sergiu Nicolaescu (PSD); <strong>Colegiul2</strong>. Crin Antonescu (PNL); <strong>Colegiul3</strong>. Cristi Diaconescu (PSD); <strong>Colegiul4</strong>. Anca Boagiu (PD-L); <strong>Colegiul5</strong>. Vasile Blaga (PD-L); <strong>Colegiul6</strong>. Cristian Radulescu (PD-L); <strong>Colegiul7</strong>. Cristian Topescu (PNL); <strong>Colegiul8</strong>.Dan Voiculescu (PC); <strong>Colegiul9</strong>. Catalin Voicu (PSD); <strong>Colegiul10</strong>. Ecaterina Andronescu (PSD); <strong>Colegiul11</strong>. Radu F. Alexandru (PD-L); <strong>Colegiul12</strong>. Gabriel Mutu (PD-L)</p> <p>Continuarea listei cu numele noilor <a href="http://www.cdep.ro/">parlamentari</a>, pe colegii si judete le gasiti pe portalul <a href="http://www.hotnews.ro/stiri-politic-5208499-numele-noilor-parlamentari-judete-colegii.htm">Hotnews</a> .</p> <p>Foto: <a href="http://www.antena3.ro/stiri/politica/pd-l-are-cu-un-mandat-mai-mult-ca-alianta-psd-c-vezi-numarul-de-mandate-la-nivel-national_59277.html">Antena 3</a></p>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-20397261463104318942008-12-01T21:10:00.000+02:002008-12-01T21:32:57.751+02:00Rezultate alegeri-noiembrie 2008Biroul Electoral Central a anunţat că potrivit datelor centralizate din 99,62% din totalul secţiilor de votare, <a href="http://www.psd.ro">PSD</a>+<a href="http://www.pur.ro">PC</a> se situează pe primul loc, cu 33,09% la Camera Deputaţilor şi 34,12% la Senat. <a href="http://www.pd.ro/">PD-L</a> a obţinut la <a href="http://www.cdep.ro/">Camera Deputaţilor</a> 32,34%, iar la Senat 33,57%, potrivit rezultatelor parţiale. <a href="http://www.pnl.ro">PNL</a> se situează pe locul al treila cu 18,57% la Camera Deputaţilor şi 18,75% la <a href="http://www.senat.ro">Senat</a>. <a href="http://www.udmr.ro/">UDMR</a> a obţinut 6,18% din voturi la Camera Deputaţilor şi 6, 41% la Senat. Celelalte formaţiuni politice s-au situat sub pragul electoral de 5%.Cu 3,17% la Camera Deputaţilor şi 3,59% la Senat, <a href="http://www.prm.org.ro">PRM</a> cel mai probabil nu va intra în Parlament. <a href="http://www.png.ro">PNG-CD</a> are, potrivit rezultatelor parţiale de la ora 14, 2,29% la Camera Deputaţilor şi 2,55% la Senat. Alte partide politice au obţinut mai puţin de 1%. Biroul Electoral Central va reveni cu noi rezultate parţiale marţi la ora 10.00 Rezultate finale <a href="http://www4.pmb.ro/wwwt/bem">BEM</a> - PD-L a obţinut la Bucureşti 38,37% la Senat şi 37,55 % la Camera Deputaţilor PD-L este primul clasat la alegerile pe Bucureşti, cu 38,37% la Senat şi 37,55% la Camera Deputaţilor, fiind urmat de PSD+PC cu 34,82% la Senat şi respectiv 33,42% la Camera Deputaţilor, anunţă BEM, după centralizarea rezultatelor de la toate secţiile de votare din Capitală.<object type="application/x-shockwave-flash" height="280" width="360" data="http://www.realitatea.net/images/player/playlist_player.swf?url=1&id=555411&autostart=false&showdigits=true&bufferlength=10&allowscriptaccess=always&channelIdentifier=HAmDukwz3%2BEM8vHHlc%2FMnw%3D%3D" wmode="wmode"></object> <br /><a href="http://www.realitatea.net/bec--psd-si-pc-tot-in-frunte--potrivit-rezultatelor-partiale_403851.html"><b>REALITATEA.NET - BEC: PSD şi PC tot în frunte, potrivit rezultatelor parţiale</b></a> Potrivit BEM, pe locul trei se află PNL cu 15,52% la Senat şi 15,84% la Camera Deputaţilor. Următorii clasaţi sunt PNG-CD, care a obţinut cu 4,99% la Senat şi 4,93 la Camera Deputaţilor, urmat de PRM, care a obţinut pentru Senat 4,81% şi respectiv 4,12% pentru Camera Deputaţilor. Partidul Verde Ecologist a obţinut 0,86% la Senat şi 0,75% la Camera Deputaţilor, iar restul partidelor au obţinut sub 1% din voturi. În afară de cei trei candidaţi pentru Camera Deputaţilor care au intrat direct în Parlamentul, restul vor trebui să aştepte redistribuirea. Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-28104254865183696282008-11-30T20:34:00.002+02:002008-11-30T23:39:48.663+02:00Exit-poll la ora 16/Prezenta la vot<p><a href="http://romuluscristea.wordpress.com/wp-admin/www.beclocale2008.ro">BEC: Prezenţa la vot a fost de 34,48%</a> <br />Prezenţa la vot, pana la ora 18, în 21 de judeţe a fost superioară mediei naţionale. Printre acestea se numără Teleorman - 47,06%, Ilfov - 41,72%, Vrancea 43,17%, Neamţ - 41,31% şi Giurgiu-42,5%. <br />În municipiul Bucureşti, prezenţa la vot până la ora 18 a fost de 25,90%. În sectorul 1 - 29,86%, sectorul 2 - 29,66%, sectorul 3 - 22,23%, sectorul 4 - 23,73%, sectorul 5 - 26,11% şi sectorul 6 - 25,51%, potrivit BEC. </p> <p>Următoarea statistică privind prezenţa la vot va fi anunţată la ora 19.30. <br />********* <br /><a href="http://mariusmina.blogspot.com/"><b>EXIT-POLL - Ora 16</b></a><b></b></p> <p><b><a href="http://romuluscristea.wordpress.com/wp-admin/www.insomar.ro">INSOMAR</a>-RTV</b> : <br /><b>Alianta </b><a href="http://www.psd.ro/"><b>PSD</b></a><b>+</b><a href="http://www.pur.ro/"><b>PC</b></a><b> - 39% <br /></b><a href="http://www.pd.ro/"><b>PDL</b></a><b> - 30,2% <br /></b><a href="http://www.pnl.ro/"><b>PNL</b></a><b> - 19,2% <br /></b><a href="http://www.udmr.ro/"><b>UDMR</b></a><b> - 6,3%</b></p> <p><b>CCSB-<a href="http://romuluscristea.wordpress.com/wp-admin/www.antena3.ro">Antena 3</a></b> : <br /><b>Alianta PSD+PC - 38,6% <br />PDL - 28,5% <br />PNL - 21,1% <br />UDMR - 5,8%</b></p>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-84697623153636956082008-10-20T00:19:00.003+03:002008-11-28T00:10:56.848+02:00Uite asa imi reimprospatez memoria<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SS8a2orWSzI/AAAAAAAAElE/I8iLlCusIrA/s1600-h/cc-romulus2.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 88px; height: 89px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SS8a2orWSzI/AAAAAAAAElE/I8iLlCusIrA/s200/cc-romulus2.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5273463214608632626" border="0" /></a><span style="font-weight: bold;">Acum trei zile am mai primit o citaţie-invitaţie</span> cu menţiunea "Martor la evenimentele din decembrie 1989".De câte ori primesc un aviz de la <a href="http://www.posta-romana.ro/">Poşta Română</a> mă indispun. Ştiu că nu poate fi decât o citaţie de la <a href="http://www.mpublic.ro/">Pachetul Militar</a>. Au început deja să mă plictisească şi să mă obosească grav. La începutul anilor '90, citaţiile veneau de peste tot: Ministerul de Interne, Procuratura Generală, Parchetul Militar, <a href="http://www.politiaromana.ro/conducerea_politiei.htm">Secţia 1 Poliţie</a> etc. Acum doar de la Parchet. De-a lungul anilor s-au adunat, nu exagerez deloc, cu sutele. Şi le pun teanc într-o cutie. Am o ladă, cu documente despre activităţile mele din perioada august 1989-iulie 1990: citaţii, somaţii, legitimaţii, mii de fotografii şi filme, pagini rupte de prin dosare, înregistrari audio şi alte documente. Am şi fotografia lipită pe panoul de la Secţia 1 Poliţie, în iunie 1990, când explicaţia era una imbecilă-"<a href="http://romulus-cristea.blogspot.com/2008/10/piata-universitatii-1990-editia-iii.html">Manifestant din Piaţa Universităţii</a>", o invitaţie pentru mineri şi alţi declasaţi să mă identifice şi eventual să-mi aplice un linşaj. Ţin minte că luni de zile nişte indivizi, col. Manta, col. N. Rotaru etc, mă reţineau şi mă interogau ore întregi, zile de-a rândul. Apoi, veneau alţii la rând de la <a href="http://www.mira.gov.ro/Home/index.htm">Ministerul de Interne</a>, Secţia 1 Poliţie, Secţia 2, Secţia 7, Inspectoratul General de Poliţie, Parchetul Militar, Parchetul General şi chiar Ministerul Apărării Naţionale. Erau nerăbdători să afle ce mai ştiu despre noaptea de 21 decembrie 1989, la baricadă, despre ce s-a întâmplat în CC-PCR, apoi la manifestaţiile care au urmat...şi căutau ca disperaţii nu ştiu ce documente de negăsit sau traseul armamentului dispărut. În schimb eu le spuneam ce-am văzut şi refuzau să consemneze: oameni împuşcaţi de ofiţeri, angajaţi USLA care au continuat să terorizeze lumea şi după 22 decembrie '89 (ziaristul <strong><em>Ion Cristoiu</em></strong> a fost martor direct la un astfel de eveniment, o sechestrare a unui grup de civili care erau ameninţaţi de aceste matahale), miliţieni prinşi cu armament la chiloţi, ascunşi prin beciuri şi lifturi, cadre ale Securităţii care se predau noaptea prin subteranele CC-ului, despre cine şi cum utiliza armamentul special (puşti cu lunetă, fiole cu gaz toxic etc.).<br /><br /><span style="text-decoration: underline;">Lista cu persoane din fostul Comitet Central, la primele ore după intrarea manifestanţilor. E vorba de un document interceptat. Ofiţerii de informaţii erau infiltraţi printre manifestanţi şi îşi vedeau de lucru, transmiteau mai departe ce se întâmpla în CC-PCR :</span><br /><br /><a href="http://romuluscristea.files.wordpress.com/2008/10/11111111111.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-1455" title="11111111111" src="http://romuluscristea.wordpress.com/files/2008/10/11111111111.jpg?w=222" alt="" width="222" height="300" /></a><br /><br />Acum însă îmi dau seama că poate aceste "invitaţii" prind bine. Aşa îmi reîmprospătez memoria. Aşa m-am reîntâlnit cu oameni pe care nu i-am mai văzut de 18 ani. Dau peste documente de care uitasem. Au apărut zeci de fotografii absolut surprinzătoare, câteva filme (ceva rar de tot) făcute la <a href="http://www.gov.ro/">Guvern</a>, <a href="http://www.mapn.ro/indexro.php">Ministerul Apărării Naţionale</a>, Comitetul Central -PCR. Şi ce personaje.... Am revăzut stenograme (pe care le credeam pierdute) ale unor discuţii cu <a href="http://ioniliescu.wordpress.com/">Ion Iliescu</a>, Gelu Voican-Voiculescu, NS Dumitru, N. Bârlădeanu, Kuki Borislavski şi alţii. Am revăzut prin amintiri întâlnirile din zilele revoluţiei cu Alin Teodorescu, Ion Cristoiu, <a href="http://www.foruminvest.ro/">Bogdan Popovici</a>, Cornel Nistorescu, Henri Wald, Petre Roman, Dan Petre Popa, prof. <em>D. Homentkowski</em>, <a href="http://www.gandul.info/media/adrian-sarbu-numit-directorul-operational-intregului-grup-americ.html?3939;959429">Adrian Sârbu</a> şi mulţi, mulţi alţii. Ca fapt divers, mai erau pe acolo, Mihaela Rădulescu şi <a href="http://www.jucan.ro/">Floriana Jucan</a>. Da, au fost şi ele, destul de implicate în ceea ce se întâmpla şi au trăit cu intensitate evenimentele. Mi-am amintit de cererea autorităţilor de a resuscita organisme ale PCR (posed document). Da, îngrozit sunt şi nu pot să uit plânsetele mamei lui Florin Ciungan sau de ţipetele sorei lui Cornel care mă întrebau disperate cum s-au întâmplat nişte nenorociri. În acele zile, din cauza oboselii nu mă mai impresiona nimic, nici creierii risipiţi pe pereţi, nici sângele impregnat pe haine, nici răniţii aruncaţi unii peste alţii laolalţă cu morţii prin subsolurile CC. Ca să vezi, uitasem de evacuarea unor importante <a href="http://bucharest.usembassy.gov/">ambasade </a>la care am participat în perioada 22-24 decembrie 1989 (există câteva filme foto şi casete video nedate publicităţii până în prezent). Un important diplomat al unei ambasade şi-a adus aminte peste ani de noi şi a trimis un plic cu nişte bani, care nu ştiu pe unde s-au mai scurs, eu refuzând din principiu astfel de recompense. Uitasem de traseul unor documente militare sau ale Securităţii, de caietele cu adrese şi coduri militare, de echipamentele speciale de la Direcţia V. Aşa mi-am adus aminte şi despre ce a urmat până în iulie 1990. Cum a fost înfiinţat <a href="http://www.unap.ro/ro/unitati/cnap/cnap.html">Colegiul Naţional de Apărare</a>, cum se implica Ion Iliescu în organizarea manifestaţiilor împotriva opoziţiei, cum omorau, furau şi tâlhăreau pe rupte ofiţerii de la MApN, Poliţie, alte servicii şi multe altele. Ceea ce nu ştiu foarte mulţi, în ultima perioadă, probabil având mustrări de conştiinţă unii şi-au făcut autodenunţuri, care pentru alţii sunt deranjante.<br /><br />Cum îmi găsesc puţin timp mă voi ocupa de editarea documentelor, a fotografiilor, înregistrările audio şi a filmelor. E doar o problema legată de timp, dar şi de bunăvoinţa prietenilor sau colegilor de a spune adevărul. Doar au trecut aproape 19 ani...Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-13011429420979899582008-10-06T22:44:00.000+03:002008-10-06T22:45:39.535+03:00Piata Universitatii 1990- Editia III<dd><br /><p class="image-wrapper"><a title="Coperta carte" href="http://romuluscristea.files.wordpress.com/2007/04/coperta_mare.jpg"><img src="http://romuluscristea.files.wordpress.com/2007/04/coperta_mare.jpg" alt="Coperta carte" align="left" width="392" height="279" /></a><a id="m41" href="http://uk.blog.360.yahoo.com/blog/slideshow.html?p=41&id=QNKv6lgjeLTPl1NC1UwiHNKqGyE-"></a></p><br /><p class="content-wrapper"></p><br /><p class="content-wrapper"></p><br /><p class="content-wrapper"></p><br /><p class="content-wrapper"></p><br /><p class="content-wrapper"></p><br /><p class="content-wrapper"></p><br /><p class="content-wrapper"></p><br /><p class="content-wrapper"></p><br /><p class="content-wrapper"></p><br /><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"><strong><span style="font-size:medium;">Piaţa Universităţii 1990-Ediţia III </span></strong></p><br /><p class="content-wrapper"><strong><span style="font-size:medium;">Autor:<a href="http://romuluscristea.wordpress.com/">Romulus Cristea</a>;</span></strong></p><br /><br /><strong><span style="font-size:medium;">Editura: Foc Filocalia & Karta Graphic; </span></strong><br /><br /><strong><span style="font-size:medium;">320 pagini;</span></strong><br /><br /><strong><span style="font-size:medium;">Coperta color: Titi Amzăr;</span></strong><br /><br /><strong>Foto: Toni Bedros, Lucian Alexandrescu, Victor Roncea, Romulus Cristea, Mircea Vlad, George Roncea si alţii;</strong><br /><br />Lansare: 3 octombrie 2008, ora 11<br /><br /><strong><span style="font-size:medium;">******************</span></strong><br /><p style="text-align: justify;"><span style="font-size:14;"><span style="font-size:medium;"><strong><span style="font-family:Times New Roman;">Prefaţă</span></strong></span></span></p><br /><p style="text-align: justify;"></p><span style="font-size:14;"><span style="font-size:medium;"><span style="font-family:Times New Roman;">Chiar dacă nu există în dicţionare, mineriada a devenit termenul generic care desemnează raidurile şi violenţele exercitate de către grupuri organizate de mineri împotriva concetăţenilor, în România postdecembristă. </span></span></span><br /><p style="text-align: justify;"><span style="font-size:14;"><span style="font-size:medium;"><span style="font-family:Times New Roman;">În conştiinţa oamenilor, mineriada este similară cu actele de teroare. Hoardele de mineri constituite în grupări de tip paramilitar înarmate cu bâte, târnăcoape, lopeţi, lanţuri, sfredele, cuţite au acţionat repetat, începând cu primele luni ale anului 1990, împotriva populaţiei civile, susţinute fiind de diverse grupări politice şi exponenţi ai puterii.</span></span></span></p><span style="font-size:14;"><span style="font-size:medium;"><span style="font-family:Times New Roman;">În perioada postdecembrista, au existat 6 mineriade în anii 1990, 1991 şi 1999. În anul 1990, au existat trei astfel de acţiuni ale minerilor care au venit să sprijine contestatul regimul condus de Ion Iliescu. Cea mai cunoscută rămâne intervenţia violentă a minerilor chemaţi de autorităţi, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, pentru împrăştierea manifestanţilor paşnici din Piaţa Universităţii.</span></span></span><br /><p style="text-align: justify;"><span style="font-size:14;"><span style="font-size:medium;"><span style="font-family:Times New Roman;">Perioada care a urmat zilei de 25 decembrie 1989 (executarea lui Nicolae şi Elena Ceauşescu, la Târgovişte) şi până la declanşarea manifestaţiei-maraton din Piaţa Universităţii, din ziua de 22 aprilie 1990, a fost una plină de evenimente şi de frământări sociale. Aproape că nu a existat zi în care să nu existe adunări publice, mitinguri, marşuri sau proteste individuale. </span></span></span></p><span style="font-size:14;"><span style="font-size:medium;"><span style="font-family:Times New Roman;">Dacă în primele zile se solicita insistent adevărul despre evenimentele din primele zile ale revoluţiei şi ajutorarea familiilor celor ucişi şi răniţi, în scurt timp a urmat un şir lung de proteste la adresa noii conduceri a ţării (anunţate ca “provizorie”) şi al cărui exponent era Ion Iliescu, un fost demnitar comunist cu o activitate controversată. </span></span></span><br /><p style="text-align: justify;"><span style="font-size:14;"><span style="font-size:medium;"><span style="font-family:Times New Roman;">O mână de oameni au blocat pe 22 aprilie 1990 Piaţa Universităţii, declanşând un fenomen considerat ca fiind cea mai amplă şi spectaculoasă mişcare socială din perioada de tranziţie postdecembristă a României. </span></span></span></p><span style="font-size:14;"><span style="font-size:medium;"><span style="font-family:Times New Roman;">Cea mai mare manifestaţie -maraton, anticomunistă, a început la data de 22 aprilie 1990 şi a încetat în acelaşi an, în ziua de 13 iunie ca urmare a intervenţiei violente a autorităţilor. În noaptea de 13-14 iunie, în Capitală, a a vut loc un veritabil război urban soldat cu morţi şi răniţi prin împuşcare. Au fost incendiate sediile Ministerului de Interne, Poliţiei Capitalei, Televiziunii Române şi SRI. Zeci de autovehicule au fost distruse. Din mulţime erau lansate sticle incendiare de către persoane rămase până în prezent neidentificate. Pe străzi au fost scose tancurile şi unităţile de intervenţie ale Ministerului Apărării şi Ministerului de Interne. Armata a ripostat cu muniţie de război iar din elicoptere se aruncau mii de fiole lacrimogene. Un fum gros acoperea centrul Capitalei.</span></span></span><br /><p style="text-align: justify;"><span style="font-size:medium;"><span style="font-family:Times New Roman;"><span style="font-size:14;">Represiunea a continuat până în 15 iunie ’90, folosiţi fiind şi minerii din Valea Jiului care au răspuns apelului preşedintelui Ion Iliescu de a “curăţa Capitala de huligani”. </span><span style="font-size:14;">În dimineaţa zilei de 14 iunie 1990, au ajuns în Bucureşti peste 10.000 de mineri, continuând să sosească alte şi alte garnituri. În total, s-au adus aproape 20.000 de mineri, ca o demonstraţie de forţă fără precedent adresată bucureştenilor ce trebuiau cuminţiţi. Ortacii au fost aduşi cu 11 garnituri de tren şi zeci de autobuze. Au fost reţinute 1030 persoane şi au fost emise 165 mandate de arestare.</span><span style="font-size:14;"> </span><span style="font-size:14;">Cei reţinuti au fost duşi la două unităţi militare, la Măgurele şi Băneasa. Unii au fost eliberati dupa 2-9 zile, alţii după detenţii care au durat luni de zile.<span> </span></span><span style="font-size:14;">Au fost rănite 746 persoane şi oficial au fost înregistraţi 6 morţi, din care 4 prin împuşcare. </span><span style="font-size:14;">Reprezentanţii unor asociaţii neguvernamentale susţin că numărul morţilor din acele zile depăşeşte 100. </span></span></span></p><span style="font-size:14;"><span style="font-size:medium;"><span style="font-family:Times New Roman;">Apelativul “golani” folosit de ex-preşedintele Iliescu, la adresa protestatrilor din centrul Capitalei a făcut ca demonstraţia maraton să mai fie supranumită şi “Golaniada”. Timp de 52 de zile, manifestanţii din Piaţa Universităţii au protestat paşnic, în zona proclamată “Liberă de neocomunism” şi “Centrul libertăţii şi democraţiei României.</span></span></span><br /><p style="text-align: justify;"></p><span style="font-size:14;"><span style="font-size:medium;"><span style="font-family:Times New Roman;"><a title="Romulus Cristea" href="http://uk.360.yahoo.com/rcristea2002">Romulus Cristea</a></span></span></span><br /><br /></dd><br />Vezi si articolul de la:<br /><a href="http://21decembrie.wordpress.com/">http://21decembrie.wordpress.com</a>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4196472437021682701.post-58903227171124097672008-09-30T00:03:00.004+03:002008-09-30T00:52:20.071+03:00Demolări în ansamblul de arhitectură “Str. Batiştei”<h3 style="TEXT-ALIGN: center"><strong><span style="TEXT-DECORATION: underline">Declanşarea procedurii clasării de urgenţă</span></strong></h3><br /><br /><h3 style="TEXT-ALIGN: center"><strong><span style="TEXT-DECORATION: underline">Strada Batiştei nr. 26</span></strong></h3><br />De aproximativ o săptămână, la adresa din str. Batiştei nr. 26, sector 2, Bucureşti, se execută lucrări care indică o posibilă demolare a imobilului de pe amplasament. Cum la poartă nu există niciun panou de identificare a lucrărilor care să sugereze tipul lucrărilor executate, există suspiciunea unor lucrări de demolare ilegală.<br />Deşi nu este clasată individual ca monument istoric, clădirea face parte din Ansamblul de arhitectură "Str. Batiştei"<br />Chiar şi în cazul unei demolări autorizate, dată fiind probabilitatea ca demolarea să se termine în câteva săptămâni, si probabilitatea ca aceasta să aibă o valoare ridicată (informaţia de mai jos nu este rezultat al unui studiu amănunţit, dar lasă să se întrevadă această probabilitate) este necesară <strong>declanşarea procedurii clasării de urgenţă</strong> (adică includerea imobilului în lista monumentelor istorice a Ministerului Culturii şi Cultelor).<br /><br />***************<br /><br /><strong>*</strong> În cele ce urmează vă prezint o documentare realizată de <strong><a href="http://my.opera.com/RomulusCristea/blog/show.dml/2502268">arhitectul </a><a href="http://my.opera.com/RomulusCristea/blog/show.dml/2502268">Adrian Bălteanu</a>:</strong><br /><br /><span style="TEXT-DECORATION: underline"><strong>Clădirea din str. Batiştei nr. 26</strong></span><br />-datele de mai jos sunt obţinute în urma unui studiu orientativ-<br /><br />Regim juridic de protecţie a valorii patrimoniale:<br />Deşi nu este clasată individual ca monument istoric, clădirea face parte din Ansamblul de arhitectură "Str. Batiştei" cod <a href="http://www.cultura.ro/Documents.aspx?ID=89">Lista Monumentelor Istorice</a> (LMI): B-II-a-B-18093 şi se află în zona de protecţie a <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_H._Spayer">Casei Marmorosch-Blank</a> (Casa Spayer, arh. Louis Blanc, 1900), aflată pe str. Batiştei 24 A, cod LMI: B-II-m-B-18096. În zonă există mai multe clădiri clasate în LMI, nu a fost făcut un studiu amănunţit asupra zonelor de protecţie a acestora, astfel clădirea de la nr. 26 este posibil să se afle şi în zone de protecţie a altor monumente istorice.<br /><br /><a href="http://romuluscristea.files.wordpress.com/2008/09/clip_image001.jpg"><img class="aligncenter size-large wp-image-1149" title="clip_image001" height="293" alt="" src="http://romuluscristea.wordpress.com/files/2008/09/clip_image001.jpg?w=450" width="450" /></a><br /><br />Conform PUZ-Zone construite protejate, clădirea este situată în Zona construită protejată nr. 20 - Batiştei. Această zona face parte din categoria Trasee şi este una de tip Strada de ţesut tradiţional majoră. Această zonă este catalogată de PUZ-Zone construite protejate ca Zonă protejată cu valoare ridicata şi grad de protecţie maxim, într-o astfel de zonă „trebuie protejate valorile arhitectural-urbanistice, istorice şi de mediu natural în ansamblul lor: trama stradală, fondul construit, caracterul şi valoarea urbanistică.”<br /><br /><span style="TEXT-DECORATION: underline"><strong>Câteva aprecieri asupra clădirii:</strong></span><br />Imaginea exterioară generală a clădirii ar putea-o situa cu uşurinţă în a doua pătrime a secolului al XX-lea.<br /><br />La o primă vedere, clădirea beneficiază de o compoziţie arhitecturală complexă.<br />În urma unei analize orientative a planurilor istorice şi a imaginilor de la faţa locului există posibilitatea ca o parte din zidurile acestei clădiri să fie anterioare anului 1846.<br />Argumente:<br /><strong>·</strong>Păstrarea unei părţi din conturul la sol al clădirii figurate în planul de la 1846 (Borroczyn)<br /><br /><a href="http://romuluscristea.files.wordpress.com/2008/09/fig21.jpg"><img class="aligncenter size-large wp-image-1166" title="fig21" height="219" alt="" src="http://romuluscristea.wordpress.com/files/2008/09/fig21.jpg?w=449" width="449" /></a><br />[cercul albastru pentru locul cladirii de pe str. Batistei nr. 26]<br /><strong>·</strong> Existenţa unui joc de asemănări şi diferenţe la nivelul profilelor orizontale ale clădirii, acest joc ar putea trăda un gest coerent al arhitectului actualei clădiri de marcare a unui preexistent. Profilul dintre parter şi etaj aflat doar în zona unde e posibil, conform studiilor planurilor istorice, ca arhitectul clădirii actuale să fi pastrat ceva anterior este unul mai elaborat. Cel dintre etaje, <a href="http://2.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SOFMcF3aFTI/AAAAAAAAEXk/jWU9KWMyNa8/s1600-h/foto3.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5251562685985330482" style="FLOAT: left; MARGIN: 0px 10px 10px 0px; CURSOR: hand" alt="" src="http://2.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SOFMcF3aFTI/AAAAAAAAEXk/jWU9KWMyNa8/s200/foto3.jpg" border="0" /></a>simplificare a primului, în cazul în care acesta ar fi pastrat, ar putea arăta intenţia arhitectului de a integra primul profil imaginii de ansamblu, dar totodată şi pe cea de a-i păstra identitatea de martor al vechii clădiri. S-ar putea argumenta faptul că acest al doilea profil este mai simplificat fiind mai departe de privitorul aflat în curte. Aceasta idee este plauzibilă, totuşi împotriva ei stau următoarele observaţii: prima, lungimea acestor profile este una mică, iar profilul dintre parter şi etaj nu este atît de complicat, o simplificare a profilului la etaj ar putea fi privită ca o complicare la nivelul compoziţiei arhitecturale generale. A doua, faptul că partea groasă a de la partea superioară a profilului este mai lată între parter şi etaj decât cea dintre etajul 1 şi balconul etajului 2. Cornişa casei, are un alt profil, din altă familie decât cele la care am făcut referire mai sus, profil al casei noi (fără ornamentaţia crenelată, cu alte rapoarte şi număr de orizontale).<br />· Poziţionarea pe parcelă, deşi parcela este una de formă neregulată, iar frontul este o linie frântă, o clădire construită în a doua pătrime a secolului al XX-lea, în zona centrală a Bucureştiului nu putea fi realizată decât respectând un anumit regim de aliniere. Nu am studiat vreun regim de aliniere interbelic valabil pentru aceasta stradă, însă o poziţionare a clădirii precum aceasta este puţin probabil să apară în urma unui regim de aliniere, explicaţia plauzibilă ar fi integrarea în actuala clădire a unei părţi dintr-una preexistentă.<br />· Este de menţionat şi existenţa unei pivniţe comune a acestei clădiri cu cea de la nr. 24A, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_H._Spayer">Casa Spayer</a>.<br /><br /><span style="TEXT-DECORATION: underline"><strong>Date despre demolare:</strong></span><br />Demolarea a început la sfîrşitul lunii septembrie 2008,<br />La faţa locului nu există vreun panou de identificare a acestei acţiuni conform legii 50/1991 şi a Ordinului MLPAT 63/N din 11 august 1998<br />În cazul unor ilegalităţi în astfel de situaţii, autorităţile care trebuie să intervină sunt:<br /><strong>·</strong> <a href="http://www.ps2.ro/">Direcţia Inspecţie şi Control din cadrul Primăriei Sectorului 2</a>, Serviciul inspecţie control constructii (cf. legii 50/1991)<br /><strong>·</strong> <a href="http://www.isc-web.ro/">Inspectoratul în Constructii al Municipiului Bucureşti</a> (cf. legii 50/1991)<br /><strong>·</strong> <a href="http://www.politiaromana.ro/">Inspectoratul General de Poliţie</a> (cf. legii 259/2006)<br /><strong>·</strong> <a href="http://www.bucuresti.djc.ro/">Direcţia Cultură, Culte, Patrimoniu Cultural Naţional</a> – Municipiul Bucureşti (legea 422/2001)<br /><br /><strong>Foto şi text</strong>: <strong><a href="http://romulus-cristea.blogspot.com/2008/08/din-nou-despre-distrugerile-de-la-moara.html">Arh. </a><a href="http://romulus-cristea.blogspot.com/2008/08/din-nou-despre-distrugerile-de-la-moara.html">Adrian Bălteanu</a></strong><br /><br />Citeste si articolul de la adresa:<br /><a href="http://romuluscristea.wordpress.com/">http://romuluscristea.wordpress.com</a>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com1