duminică, 23 decembrie 2007

Imagini de la lansare cartii Revolutia Romana-Marturii si documente

REVOLUTIA ROMANA- MARTURII SI DOCUMENTE
Autor: Romulus Cristea;
Editura: Romania pur si simplu;
Coperta: Titi Amzar;
Prefata: Nicolae Constantinescu;
ISBN: 978-973-88313-5-3;
Nr. pagini: 310





Revolutia Romana- Marturii si documente

sâmbătă, 1 decembrie 2007

REVOLUTIA ROMANA - MARTURII SI DOCUMENTE


REVOLUTIA ROMANA- MARTURII SI DOCUMENTE


Editura: Romania pur si simplu;

Coperta: Titi Amzar;

Prefata: prof. univ. dr. Nicolae Constantinescu;

Data lansarii: 21 decembrie 2007.


sâmbătă, 24 noiembrie 2007

Fă-ţi casa singur!-Ghidul Castor/Romulus Cristea


Ghidul Castor- Fă-ţi casa singur!

Autor: Romulus Cristea
Nr.pagini: 256
Format: 16,5 x 23,5 cm

ISBN: 973-7975-57-x
Cod DOL: YHG00068

Editura House of Guides

Ghidul Castor este singurul titlu existent pe piata, care ofera solutii punctuale la cele mai frecvente intrebari ridicate de construirea unei locuinte: avize, autorizatii, legislatie, proiecte obligatorii, credite, structura de rezistenta, necesarul de materiale, instalatii, finisaje.

SUMAR:
* Unde va construiţi casa;
* Ce trebuie sa cunoasteti inainte de a decide achizitia unui teren?;
* Cum trebuie “sa arate” terenul dumneavoastra?;
* Achizitia terenului* Pregatiri pentru constructia casei;
* Alegerea arhitectului;
* Etapele realizarii casei;
* Proiectul casei: variante, estimari;
* Autorizatia de construire;
* Pregatirile pentru deschiderea santierului;
* Finantarea lucrarilor de constructie;
* Constructia casei;
* Pregatiri pentru executie;
* Constructia casei prin antreprenor;
* Constructia casei in regie proprie;
* Lucrari de costructie. Materiale si accesorii;
* Lucrari de instalatii;
* Lucrari de finisaj;
* Amenajarea casei;
* Amenajari exterioare;
* Amenajari interioare - Decoratiuni si accesorii;
* Asigurari de locuinta, obligatii fiscale si deduceri

marți, 31 iulie 2007

Revolutia 1989-Altitudini


Revolutia 1989


William Totok
Articol aparut in revista "Altitudini",Nr. 17, iulie 2007

Revolutia din decembrie 1989 a fost cel mai important eveniment din istoria recenta a Romaniei. In pofida acestui fapt evident, mai exista ziaristi, analisti, scriitori, cineasti sau istorici care, atunci cind vorbesc sau scriu despre Revolutie, prefera folosirea eufemismului "evenimentele" din 1989. Aceasta sintagma - cit si altele - exprima pe de o parte o nesiguranta nemarturisita in ceea ce priveste calificarea istorica a ceea ce s-a intimplat la sfirsitul lui 1989, pe de alta parte termenul mai reflecta si incercarile de minimalizare, chiar negare, a schimbarilor care s-au produs in urma prabusirii dictaturii national-comuniste a lui Nicolae Ceausescu.
Interpretarea Revolutiei ca urmare a unei conspiratii internationale indreptate impotriva Romaniei sau calificarea rascoalei populare contra regimului ca o actiune a unor huligani nemultumiti, vehiculati de servicii secrete straine, sint incercari de bagatelizare, tributare intereselor unor persoane sau grupuri politice. Prezentarea Revolutiei in conformitate cu prejudecati si resentimente politice personale sau de dragul lansarii unor teorii originale si fanteziste pot fi intilnite in nenumarate articole si carti scrise in ultimii 17 ani.
Romulus Cristea este un participant direct la Revolutia din 1989 care s-a aflat timp de citeva zile in incinta cladirii fostului Comitet Central al PCR. I-a cunoscut pe protagonostii noii puteri si i-a cunoscut pe revolutionarii participanti, devenind astfel un martor al intimplarilor care s-au derulat atunci. Pentru multi dintre cei care au participat direct la inlaturarea dictaturii, acele zile dramatice si singeroase au devenit o sursa permanenta de frustrari. Odata cu trecerea anilor, multi dintre acestia au contribuit la raspindirea unor zvonuri, intoxicind atmosfera postrevolutionara cu legende si intimplari inchipuite. Suprapunerea unor fapte imaginate cu speculatii puse in circulatie de altii, deformarea evenimentelor autentice si cautarea morbida a unei fete ascunse a lucrurilor reale pot fi intilnite si in anumite interviuri pe care Romulus Cristea le-a inregistrat si in care protagonistii de atunci prezinta adevarul lor - subiectiv! - asupra Revolutiei cu o intoleranta inrudita cu stilul dogmelor religioase. Nu lipsesc nici poantele revizioniste. Pentru acestia, modestia nu pare a fi o virtute. Aceste marturii sint dominate de exagerari egomane si difuze, de un narcisism supradimensionat, cuprinse in afirmatii sententioase care nu admit nici o replica.
Dar exista si altele. Cele lucide, autentice. Romulus Cristea le-a consemnat pe toate si le-a pus pe hirtie, infruntind eventuale ostilitati din partea acelora care se considera chiriasi ai adevarului absolut.
Deci autorul acestei carti nu evita sa repete intrebarile la care raspunsurile sint de mult cunoscute, dar care au fost ignorate din varii motive. Iata un singur exemplu, sintetizat intr-unul din pasajele-cheie: "Nu se stie nici pina in prezent in urma carui eveniment s-a deschis prima oara focul. Se banuieste ca a fost o manifestare de bucurie a vreunui civil inarmat din zona fostului Palat al Republicii, la care s-a raspuns ca intr-o situatie reala de razboi, dupa care lucrurile au degenerat, totul s-a transformat intr-o balta de singe, cu sute de morti si raniti, de zece ori mai multi decit in perioada 17-21 decembrie 1989".
Rareori a formulat cineva un raspuns atit de clar, lipsit de patetismul agitatorilor de profesie care au inundat piata media din Romania postcomunista.
Romulus Cristea este o voce lucida, care evita mistificarile si incearca sa prezinte cu obiectivitate si nepartinire un capitol important din istoria recenta a Romaniei. El stie ca toti cei care neaga Revolutia jignesc victimele.
De aceea, aceasta carte este un omagiu adus celor care au murit in timpul Revolutiei, care au participat la Revolutie si au luptat pentru victoria Revolutiei.
Berlin

(Prefata la volumul Revolutia 1989 de Romulus Cristea, Editura Romania pur si simplu, Bucuresti, 2007)

duminică, 8 iulie 2007

Contestatii in instanta la deciziilor de concediere de la “Romania libera”

INITIATIVA R
7 iulie 2007
Nr. 234


Contestatii in instanta la deciziilor de concediere de la “Romania libera”

Sindicatul INITIATIVA R si Federatia Mass Media “Alfa 2004” (afiliata la CNS “Cartel ALFA”) vor sprijini demersurile si actiunile in instanta ale angajatilor de la “Romania libera” care au primit preaviz de concediere in 6 iulie a.c. Membrii de sindicat au depus, inca de la primirea preavizului, contestatii la Societatea R, urmand ca in zilele urmatoare, dupa consultarea avocatilor si a liderilor de la “Cartel ALFA”, sa se stabileasca data la care se vor depune plangerile la Tribunalul Municipiului Bucuresti – Sectia Litigii de Munca. Sindicatul Initiativa R va solicita administratorilor societatii R motivarea deciziei si criteriile care au stat la baza concedierii celor 18 ziaristi.
Ziaristii-membrii de sindicat concediati vor fi consiliati juridic, vor fi indrumati si sustinuti de INITIATIVA R, Federatiei Mass Media si CNS Cartel ALFA.

In ziua de 6 iulie a.c., ora 12,20, liderului de sindicat INITIATIVA R i-a fost inmanata o decizie a administratorului societatii R prin care 18 ziaristi, redactori si reporteri din Bucuresti si de la cateva subredactii din tara (Alba Iulia, Sibiu etc.) erau concediati argumentandul invocat fiind “restructurarea posturilor”. Una din sectiile ziarului –Relatii cu publicul a fost desfiintata. Din cei 18 concediati, 6 erau membri ai Sindicatului INITIATIVA R.
Imediat, sindicatul i-a anuntat pe cei concediati. In jurul ore 12,45, ziaristilor vizati au inceput sa le fie inmanate deciziile de concediere. Cel putin doi din cei trecuti pe lista de concediere se aflau in perioada concediului legal de odihna.

Federatia Mass Media
Sindicatul INITIATIVA R

Romulus Cristea

Pentru informatii suplimentare:
Mobil : 0721 288 362 (Romulus Cristea); e-mail: romulus.cristea@gmail.com

marți, 24 aprilie 2007

Imagini lansare "Piata Universitatii 1990"



Piata Universitatii 1990

Piata Universitatii 1990/ autor: Romulus Cristea;
Editura Filocalia & Editura Karta Graphic; 350 pagini;
coperta: Titi Amzar;
ISBN(10) 973-8823-0-2;
ISBN(13) 978-973-88203-0-2;

sâmbătă, 14 aprilie 2007

Piata Universitatii 1990 - Lansare 24 aprilie a.c., ora 13


Piaţa Universităţii 1990/Autor:Romulus Cristea;
Editura Filocalia; 320 pagini;Tiraj: 5000 exemplare;
Coperta color: Titi Amzar; Foto: Victor şi George Roncea;
Lansarea va avea la data de 24 aprilie 2007; ora 13, la sediul din str. Batistei nr. 24A, Bucureşti
******************
Prefaţă
Chiar dacă nu există în dicţionare, mineriada a devenit termenul generic care desemnează raidurile şi violenţele exercitate de către grupuri organizate de mineri împotriva concetăţenilor, în România postdecembristă.
În conştiinţa oamenilor, mineriada este similară cu actele de teroare. Hoardele de mineri constituite în grupări de tip paramilitar înarmate cu bâte, târnăcoape, lopeţi, lanţuri, sfredele, cuţite au acţionat repetat, începând cu primele luni ale anului 1990, împotriva populaţiei civile, susţinute fiind de diverse grupări politice şi exponenţi ai puterii.
În perioada postdecembrista, au existat 6 mineriade în anii 1990, 1991 şi 1999. În anul 1990, au existat trei astfel de acţiuni ale minerilor care au venit să sprijine contestatul regimul condus de Ion Iliescu. Cea mai cunoscută rămâne intervenţia violentă a minerilor chemaţi de autorităţi, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, pentru împrăştierea manifestanţilor paşnici din Piaţa Universităţii.
Perioada care a urmat zilei de 25 decembrie 1989 (executarea lui Nicolae şi Elena Ceauşescu, la Târgovişte) şi până la declanşarea manifestaţiei-maraton din Piaţa Universităţii, din ziua de 22 aprilie 1990, a fost una plină de evenimente şi de frământări sociale. Aproape că nu a existat zi în care să nu existe adunări publice, mitinguri, marşuri sau proteste individuale.
Dacă în primele zile se solicita insistent adevărul despre evenimentele din primele zile ale revoluţiei şi ajutorarea familiilor celor ucişi şi răniţi, în scurt timp a urmat un şir lung de proteste la adresa noii conduceri a ţării (anunţate ca “provizorie”) şi al cărui exponent era Ion Iliescu, un fost demnitar comunist cu o activitate controversată.
O mână de oameni au blocat pe 22 aprilie 1990 Piaţa Universităţii, declanşând un fenomen considerat ca fiind cea mai amplă şi spectaculoasă mişcare socială din perioada de tranziţie postdecembristă a României.
Cea mai mare manifestaţie -maraton, anticomunistă, a început la data de 22 aprilie 1990 şi a încetat în acelaşi an, în ziua de 13 iunie ca urmare a intervenţiei violente a autorităţilor. În noaptea de 13-14 iunie, în Capitală, a a vut loc un veritabil război urban soldat cu morţi şi răniţi prin împuşcare. Au fost incendiate sediile Ministerului de Interne, Poliţiei Capitalei, Televiziunii Române şi SRI. Zeci de autovehicule au fost distruse. Din mulţime erau lansate sticle incendiare de către persoane rămase până în prezent neidentificate. Pe străzi au fost scose tancurile şi unităţile de intervenţie ale Ministerului Apărării şi Ministerului de Interne. Armata a ripostat cu muniţie de război iar din elicoptere se aruncau mii de fiole lacrimogene. Un fum gros acoperea centrul Capitalei.
Represiunea a continuat până în 15 iunie ’90, folosiţi fiind şi minerii din Valea Jiului care au răspuns apelului preşedintelui Ion Iliescu de a “curăţa Capitala de huligani”. În dimineaţa zilei de 14 iunie 1990, au ajuns în Bucureşti peste 10.000 de mineri, continuând să sosească alte şi alte garnituri. În total, s-au adus aproape 20.000 de mineri, ca o demonstraţie de forţă fără precedent adresată bucureştenilor ce trebuiau cuminţiţi. Ortacii au fost aduşi cu 11 garnituri de tren şi zeci de autobuze. Au fost reţinute 1030 persoane şi au fost emise 165 mandate de arestare. Cei reţinuti au fost duşi la două unităţi militare, la Măgurele şi Băneasa. Unii au fost eliberati dupa 2-9 zile, alţii după detenţii care au durat luni de zile. Au fost rănite 746 persoane şi oficial au fost înregistraţi 6 morţi, din care 4 prin împuşcare. Reprezentanţii unor asociaţii neguvernamentale susţin că numărul morţilor din acele zile depăşeşte 100.
Apelativul “golani” folosit de ex-preşedintele Iliescu, la adresa protestatrilor din centrul Capitalei a făcut ca demonstraţia maraton să mai fie supranumită şi “Golaniada”. Timp de 52 de zile, manifestanţii din Piaţa Universităţii au protestat paşnic, în zona proclamată “Liberă de neocomunism” şi “Centrul libertăţii şi democraţiei României.
Romulus Cristea

Posts that contain Romulus Cristea per day for the last 30 days.
Technorati Chart
Get your own chart!